Acum 2 ani jumate m-am prezentat la altar…Peste noapte. A fost dragoste la prima vedere! Un scurt manual ce prezenta viitoarea mea jumatate,.. in cele mai fine detalii. Se chema “Suport de curs pentru operatorii din pietele derivate”…-usor depasit ca si valori intrinseci,…adica preturi exemplificate 
dar exceptional ca si prim material didactic. Dupa o mare deceptie personal-profesionala, El, “Cursul”, a devenit promisiunea unei vieti fantastice, uimitoare,cu promisiuni nesperate. Mi-am pierdut capul instantaneu…Iluzia unei relatii de durata m-a covarsit mai repede decat am putut sa constientizez .Totul parea atat de simplu, de aproape si de real. Am pus mana pe telefon, am stabilit o intalnire,si am devenit in fix a doua zi,CLIENT, pretendenta, logodnica…Am avut o viata scurta ca si client. Ma obosesc lucrurile repetitive, de rutina,lipsite de pasiune si adrenalina. M-am hotarat sa ma adancesc mai mult in aceasta relatie.Cu siguranta merita mai mult. asa ca mi-am impins limitele,Le-am spart…si m-am alaturat. Am intrat in lumea Lui, a Cursului, recenta mea fascinatie…Il doream cu atata ardoare, voiam sa ii cunosc toate dedesubturile, toate emotiile, toate nebuniile…atatea promisiuni, atata implinire…………………
Ce Dezamagire! Inceputul a fost lipsit de tumultul visat, mai degraba un preludiu ratat… M-a impovarat cu detalii tehnice, legale, lipsite de rozul sperat…Ce dur!Ce lipsit de tact! La inceput doar Firesc, trebuia sa-i vad fiecare latura, fiecare centimetru de entuziasm, de agonie, de ardoare si de tiranism… In cateva luni eram convinsa ca ne cunoastem, ca suntem unul, ca avem totul impreuna si ca Eu, cea mica si confuza am devenit Una cu El, atotstiutorul, magneticul si fascinantul….Cred ca acele cateva luni de autofascinatie si autoadmiratie pe care doar El a reusit sa mi le induca au fost…” momentum gloriae”-sa zicem primii 2 ani ai unei relatii adevarate Intangibilitatea pe care o simteam si oarecum aroganta -care in realitate ,am descoperit ca este un atribut deosebit de util in viata reala- m-au facut sa devin o femeie a dreaq’…dar “a dreaq” asta mi-a oferit sprijin moral si energie suficienta sa pot depasi toate scaparile Lui..
Deh, acu, ptr a defini oarecum “scaparile” Lui: astea sunt toate acele “necunoscute”- ca sa fiu finuta-,ale amantelor lui…actiunile,actiunile societatilor.Si Ele, societatile, sunt cele care uneor vin si-mi tulbura existenta familiala. Incerc, cu atata devotare si respect sa urmez regulile Lui, povestile Lui despre Prietenul MACD, despre amica lui nedespartita RSI, despre gemnenii Bollinger si nebunaticii Eliott cu teoriile lor inovatoare…Orice as face,Ele fac in asa fel incat imi invadeaza mereu spatiul personal,ma ataca mereu cu nemerniciile si impertinentele lor feministe,isterice,irationale…Degeaba…Ele se infig uneori cu atata furie oarba incat nu doar ca dau peste cap tot ce am crezut sau as fi putut crede vreodata eu, ci si orice regula sau cod pe care mi l-as fi putut imagina ca fiind de urmat. Asa ca nu, nici viata de broker-mireasa “Lui” ,chiar daca suna gay, nu e ( a se citi mesajul subliminal)-nu este la vie en rose si nici cafea si nici o alta fericire banuita in domeniu. A fi casatorita cu derivatele, nascute imperceptibil din esentialul curs, este o eterna aventura, un compromis delicios, in care zi de zi ai parte de extaz si agonie, ai parte de fascinatie si dezgust, dar la final, macar stii cu siguranta ca cineva este stisfacut in fiecare zi (prietenii stiu de ce si inteleg impudica sugestie)
Am cunoscut indirect si alte adoratoare ale lui, infipte, agresive, mature…Oi ratacite sau tinere gazele picate in mrejele lui .O singura doamna a derivatelor exista:impresionanta, corecta, putin fascista,dar hotarata Alhimea. Cu adevarat dedicata! L-a acceptat si l-a ridicat exact unde trebuia sa ajunga. Il face mereu sa se simta aparte, unic…A facut ceea ce eu nu am putut sa fac din naivitate…Asa ca momentan, eu m-am departat, l-am lasat sa se reculeaga, sa revina ,sa imi arate mult mai mult decat mi-a aratat deja.Astept inca sa cresc , sa il cunosc, sa il redescopar…sa-l definesc!
Deocamdata relatia mea cu El a ramas undeva in urma…Alegorica si trista!Un mincinos! Mi-a promis eternitatea si mi-a dat ACUM.., mi-a promis fidelitatea si mi-a dat VICLENIA, mi-a promis linistea si mi-a dat NEBUNIA!…Dar vorba ceea…sunt femeie.Noi traim din promisiuni, dar realitatea nu ne face decat sa cautam mai abitir PERFECTIUNEA!
