Am tot auzit de un an incoace multiple variante privind finalizarea privatizarii BCR si in sfarsit primirea banilor de catre statul roman (care fie vb intre noi va fi cu mult diminuat deoarece trebuie sa acopere si datoriile Bancorex estimate la maxim 50% din pretul de privatizare, adica 1.8 mld euro solicitati pana in anul 2013).
Inainte de toate as dori sa reamintesc ca ERSTE - viitoarea proprietara a BCR - este tot o societate austriaca ca si OMV, care a obtinut de la statul roman in conditii foarte avantajoase firma Petrom. In aceste conditii nu m-ar mira ca ERSTE sa aiba unele avantaje similare in detrimentul celorlalti participanti inclusiv sifs si actionarii acestora.
Din cate imi aduc aminte parca si Polonia a trebuit sa faca loc unor concesii investitorilor din zona, la privatizare inainte si dupa aderarea la UE. Totul se plateste in cele din urma.
Asa cum spunea si Videanu secondat de Flutur atentia politicienilor (atat executiv cat si legislativ) este focalizata spre indeplinirea “cerintelor” privind aderarea Ro la UE. In aceste conditii dupa parerea mea cred ca vom mai avea surprize in domeniul privatizarii societatilor cu capital de stat.
Fiind vorba de surprize voi cita mai jos un material care a fost cu adevarat o surpriza la vremea respectiva …
“ Desi salariatii BCR erau cei indreptatiti sa se aleaga cu ceva de pe urma cumpararii celor 8 la suta din actiunile dedicate lor in procesul de privatizare, de pe urma acestui proces s-au imbogatit cateva persoane - membri in Consiliul de Administratie (CA) sau in Consiliul de Supraveghere (CS) al bancii.
Asta deoarece membrii acestor Consilii au fost asimilati salariatilor - chiar daca trecerea prin Consiliul de Supraveghere era temporara, aici fiind numiti reprezentanti ai Finantelor, AVAS-ului etc. - si, in plus, numarul de actiuni s-a repartizat proportional cu salariile “angajatilor”.
Ceea ce a facut ca “partea leului” sa revina conducerii si membrilor celor doua Consilii, care oricum incasau indemnizatii lunare substantiale.
Pretul la care acestia au cumparat actiunile BCR - 0,3 centi / actiune, valoarea lor fiind de peste 20 de ori mai mare. De exemplu, Florin Georgescu - fost sef al CS, a cheltuit aproape un miliard de lei vechi (peste 820 de milioane lei) pentru cele 79.246 actiuni BCR pe care le-a dobandit, in vreme ce un angajat nu avea dreptul la mai mult de cateva sute sau, in cel mai fericit caz, 2-3 mii de actiuni ale bancii.
Printre membrii CS s-au aflat de-a lungul timpului Mihai Fercala, Theodor Mihaescu si Marioara Mema, reprezentanti din partea SIF-urilor, Jozsef Birtalan si Gheorghe Ionescu din partea AVAS etc.
E drept, nu toti membrii CA sau CS au putut beneficia de aceasta pleasca, intrucat cele 63 de milioane de actiuni scoase la vanzare s-au epuizat rapid. “Eu, unul, marturisesc, nu am apucat nici o actiune BCR”, ne-a declarat Daniel Daianu - fost sef al CS -, care a mai afirmat ca nici nu ar fi cumparat din motive de etica profesionala.
Potrivit unor surse apropiate tranzactiei, mai multi membri din conducerea bancii, in special cei aflati in tot felul de consilii pana in 2004, au reusit sa puna mana pe importante pachete de actiuni.
“Ganditi-va ca unii au primit actiuni la 0,3 centi, care valoreaza cel putin 7,6 euro, si veti obtine marja de profit a unei asemenea activitati. Basca salariile uriase sau indemnizatiile obtinute numai fiindca erau numiti acolo”, ne-a declarat un actionar al bancii.
La randul sau, o alta sursa din apropierea bancii ne-a confirmat ca, in vreme ce salariatii sau pensionarii BCR nu aveau bani sa cumpere nici o actiune, cei din CA sau CS cumparau tot ce prindeau. “Din cate stiu, nici ministrul Vladescu nu a apucat sa cumpere, dar problema e una de principiu insa; de ce sa platim un demnitar din bani publici si sa-i mai dam si comisioane de succes fiindca si-a facut bine treaba? Asta ii e meseria, sa privatizeze!
E imoral sa li se dea actiuni aproape gratis la BCR numai fiindca sunt demnitari”, ne-au declarat sursele citate. Reamintim ca ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, a castigat lunar, potrivit declaratiei de avere publicate pe site-ul institutiei, circa 6.200 de euro, din care doar 1.500 de euro reprezinta salariul ministerial.
La randul sau, Florin Georgescu a castigat 1,7 miliarde lei din indemnizatiile lunare incasate de la BCR in cursul anului trecut. Diferenta, adica circa 60 de milioane de lei lunar, au reprezentat-o “stimulentele financiare” provenite de la BCR. dan.popa@gandul.info
De la inceputul procesului de privatizare au tot fost speculatii diferite privind “mariajul” lui ERSTE - in calitate de majoritar cu sifs - in calitate de minoritar, privind detinerile de actiuni BCR.
Si totusi marea disputa este purtata in jurul acelui procent de 75% trecut in statutul de functionare al BCR prin care trebuiesc luate unele decizii importante.
Si totusi o raza de soare se iveste pentru ERSTE.
Iata ca senatorii au avizat deja favorabil o propunere de “imbunatatire” a procesului decizional la nivelul actionarilor oricarei societati comerciale si care da dreptul acestora ca numai cu 25% din votul actionarilor prezenti sa se poata lua hotararile AGA. Putem spune ca este intamplatoare aceasta prevedere? Nu.
Totusi legiuitorul a lasat o “codita” care ofera posibilitatea actionarilor ca de comun acord prin statut sa se prevada un procentaj mai mare pentru luarea deciziilor mai importante. Oare crede cineva ca ERSTE nu va profita de aceasta oportunitate pentru a avea majoritatea sigura in toate deciziile.?
Oricum pana cand si Camera Deputatilor va aviza favorabil aceste prevederi, iar ea va fi promulgata de Basa , ramane ca pana acum.
ERSTE va fi de acord sa aiba imixtiuni in activitatea sa la BCR?
Categoric nu , asa cum au declarat reprezentantii ERSTE, scopul lor este sa fie singurii detinatori ai actiunilor BCR.
Iata si primele actiuni in acest sens ale lui ERSTE care continua parca intentiile din aceasta vara.
Viitorul proprietar ERSTE ar fi de acord sa faca un schimb al actiunilor sale ERSTE cu actiunile BCR detinute de salariatii sai (sa nu uitam ca actiunile sunt listate pe bursa din Austria) cotate in prezent la un nivel foarte bun (60 euro/actiune) si cu potential de crestere.
“Erste Bank va oferi până la 485 milioane euro pentru titlurile deţinute de salariaţii Băncii Comerciale Române (BCR), preţul oferit plecând de la valoarea de 7,65 euro, oferită anul trecut pentru preluarea pachetului majoritar al băncii, a informat miercuri instituţia de credit austriacă.
Preţul va fi achitat fie în numerar, caz în care va fi aplicat un discount, fie sub formă de acţiuni la Erste Bank, se arată într-un comunicat al băncii austriece.
Angajaţii BCR controlează 8% din capitalul băncii. Oferta va fi lansată după finalizarea procesului de preluare a BCR, termenul anunţat fiind 21 septembrie.
În cazul în care va fi aleasă varianta plăţii în numerar, va fi aplicat un discount echivalent cu prima plătită de Erste Bank statului român pentru preluarea controlului asupra BCR. Valoarea discountului va fi anunţată la momentul la care va fi înaintată oferta.
Erste Bank va putea achiziţiona în acest an maxim 2% din capitalul BCR şi până la 3% pe an în următorii ani.
Dacă va fi aleasă operaţiunea de schimb de titluri, salariaţii BCR vor primi o acţiune Erste Bank pentru şase deţinute la banca românească.
În acest caz, angajaţii vor putea schimba încă din acest an participaţia la BCR pentru cea la Erste Bank, preţul la care va fi efectuată tranzacţia fiind de 7,65 euro pe acţiune. Angajaţii vor avea opţiunea să vândă 50% din acţiunile obţinute în urma acestui schimb imediat, restul titlurilor putând fi transferate peste un an.
Banca austriacă va emite noi acţiuni, în cazul în care va fi făcut schimbul de titluri, aprobarea pentru această operaţiune fiind acordată în luna mai. Consiliul Director al Erste a discutat marţi acestă chestiune, care trebuie aprobată de Consiliul de Supraveghere.
Rata de convergenţă, perioada, preţul de emisiune, precum şi numărul de titluri urmează să fie stabilite ulterior. Nivelul majorării de capital va depinde de numărul de titluri care vor fi schimbate de salariaţii BCR.
“În urma schimbului de acţiuni, salariaţii care au investit în BCR vor avea ocazia să devină acţionari direcţi la Erste Bank. Aşadar, vom profita de această oportunitate pentru a ne majora participaţia deţinută la o subsidiară de importanţă majoră pentru noi”, a declarat în comunicat Andreas Treichl, directorul general al băncii austriece.
La sfârşitul anului trecut, Erste Bank a câştigat licitaţia de preluare a BCR, oferind un preţ de 3,75 miliarde de euro pentru 61,88% din acţiuni.
În 2004, angajaţii au cumpărat un pachet de 8% din titlurile BCR, pentru care au plătit un preţ de 10.350 de lei/acţiune (0,3 euro).
Din acţionariatul BCR fac parte şi cele cinci societăţi de investiţii financiare (SIF), care deţin împreună 30,12% din capital.
Senatorii din Comisiile juridice, de privatizare şi buget-finanţe au aprobat, marţi seara, cu 18 voturi “pentru”, două “împotrivă” şi două abţineri, raport favorabil la Ordonanţa privind privatizarea BCR, cu menţiunea că se va adopta proiectul de privatizare, nu contractul de vânzare-cumpărare.
Contractul de privatizare include prevederi privind garantarea de către stat a plăţii sumelor provenite din litigii legate de activitatea Bancorex, preluată de BCR înainte de privatizare.
(Oana Dinu; oana.dinu@mediafax.ro) MEDIAFAX
Probabil ca si raportul de schimb (swap) este inca un zvon ca toate cele din jurul acestei probleme si ca de la 6: 1 se poate ajunge la orice nivel.
Daca presupunem ca cele 8% actiuni detinute de catre salariatii BCR (vezi citatul de mai sus privind care sunt salariatii ce detin cele mai multe actiuni) ar fi de acord sa negocieze acest schimb atunci in portofoliul ERSTE se va regasi cca 70% dintre actiunile BCR, iar pentru a reusi sa detina cele 75% ar insemna sa rezolve o intelegere cu un singur sifs chiar daca presedintii sifs spun ca au un obiectiv comun.
Daca privim pragmatic lucrurile vom vedea ca cele 8% actiuni nu vor putea intra asa repede in portofoliul ERSTE cu atat mai mult procentul de 6% al unui sif (as cita aici pe Fercala care este citat mai sus ca unul dintre membrii CA ai BCR”).
De ce nu ne-am gandi ca fiind vb de foarte multi bani pentru a cumpara toate actiunile BCR detinute de sifs sa nu se incerce o manipulare a scaderii pretului actiunii BCR sub pretul de privatizare care se poate realiza de catre ERSTE odata ajunsa la carmele bancii romane prin diferite mijloace de diluare a valorii acesteia.?
Si totusi, un prim avantaj se poate fructifica cand va apare Legea 31 modificata cand hotararea in cadrul AGA pentru schimbarea statutului si implicit a prevederii celor 75% se va putea lua cu doar 25%.
Si atunci se pune intrebarea … De ce ar mai vrea ERSTE sa faca o negociere pentru un schimb de actiuni inainte de aparitia modificarilor legii care le da dreptul sa manevreze situatia in folosul lor.
Oare stie ceva ERSTE si nu stim noi.? Stim cu totii ca BCR este cea mai mare banca din Ro iar competia cu celelate banci din tara trebuie privita dincolo de granitele tarii deoarece competitorii pietei bancare roamaner nu sunt numai romani ci mai ales aceeasi competitori straini cu care ERSTE concureaza si in Europa.
Este firesc ca in aceste conditii ERSTE sa doreasca o suprematie totala asupra BCR si sa urmareasca sa detina integral participatia. Cine ar dori sa imparta performantele/profitul cu altcineva mai ales daca nu face parte din aceeasi famile si este de bariera cealalta a pietei.
Din acest punct de vedere BATALIA dintre ERSTE si SIFS este dura si deocamdata prezinta unele avantaje de partea lui ERSTE.
Se pune urmatoarea intrebare .. Vor fi SIFS o prada usoara pentru ERSTE? Vor reusi sifs sa-si pastreze unele drepturi fara sa piarda semnificativ din rezultatele privatizarii BCR avand in vedere unele avantaje dar si dezavantaje alaturi de ERSTE ?
Greu de raspuns de pe acum.
Si totusi unele lucruri se stiau dinainte de inceperea privatizarii, mai ales cu obligatiile BCR …..
“Socotelile care se fac in aceste zile cu privire la cistigul pentru statul roman in urma privatizarii Bancii Comerciale Romane pun intr-o nemeritata lumina proasta acest proces.
Practic, a rezultat ca cea mai mare tranzactie in termeni financiari incheiata vreodata de statul roman si una dintre cele mai mari din Europa Centrala si de Est se subtiaza cu valoarea eventualelor compensatii pe care statul roman le-ar plati in urma absorbtiei Bancorex de catre BCR, ceea ce este fals.
Obligatiile statului roman erau aceleasi indiferent daca BCR se privatiza sau nu.
Guvernul a aprobat acoperirea de catre stat a datoriilor in contul Bancorex din posibile litigii, care vor aparea pina in 2013, in limita sumei de 1,8 miliarde euro, adica cel mult jumatate din valoarea privatizarii BCR. De aici pina la scaderea din totalul de 3,75 miliarde euro nu a mai fost decit un pas pentru a duce in derizoriu tranzactia BCR-Erste.In loc sa explice amanuntit despre ce este vorba, ministrul Finantelor Publice a spus in fata comisiilor parlamentare ca „o evaluare exacta a obligatiilor BCR este greu de facut“.
„Inainte de 1989, Bancorex a emis garantii in favoarea statelor arabe in valoare de circa 500 milioane dolari, garantii nelimitate (ca perioada - n.r.) care nu stiu ce acopereau“, a afirmat Vladescu. El a aratat ca este posibil ca un stat arab sa ceara plata unei garantii, desi pina in prezent nu a existat o astfel de solicitare.
Statele arabe in cauza, sau unele dintre ele, ar putea fi Siria, Irakul sau Pakistanul, potrivit lui Razvan Temesan, fost presedinte al Bancorex.
Acesta sustine ca este vorba despre garantii emise inainte de 1989 si reprezinta de fapt garantii pentru buna executie a lucrarilor de catre companii romanesti in acele state, majoritatea fiind in favoarea Uzinexportimport. „Garantiile in cauza au expirat de mult, iar posibilitatea ca ele practic sa fie executate este nula.
Nu este insa exclus ca astfel de declaratii sa dea idei vreunui Omar Hayssam“ - spune Razvan Temesan. Marja de negociere pentru Erste
Evident ca la suma pe care Erste a fost dispusa sa o plateasca pentru BCR, austriecii vor sa se fereasca de orice fel de probleme viitoare. Inclusiv de consecintele operatiunii de „Sunset“ a Bancorex, asa cum a fost denumita la vremea respectiva implozia fostei banci in actuala BCR.
Dar trebuie mentionat ca la momentul respectiv AVAB (Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare), institutie creata exact ca urmare a acestui proces si transformata ulterior in AVAS, a preluat toate pasivele Bancorex. Ca atare, indiferent daca BCR se privatiza sau nu, eventualele compensatii tot se platesc.
Cotidianul, Daniel Oanţă, 26 aug 2006”
Prin Hotararea 909/2000, Ministerul de Finante garanta BCR “irevocabil, si neconditionat - in numele si in contul statului - plata sumelor care fac obiectul litigiilor, in limita unor plafoane de 38 miliarde lei si 116 milioane dolari S.U.A”
Executivul a majorat deci, pe 17 august 2006, aceste plafoane cu sumele de 748.144,3 RON, 31.900.906,38 Euro si 7.129.217,98 USD, sume reprezentand toate raspunderile inclusiv daunele directe si indirecte rezultate din sau in legatura cu litigiile izvorate din activitatea Bancorex
La data de 25 august, Ministerul de Finante a dat un comunicat de presa prin care anunta ca “la finalizarea procesului de privatizare a BCR, statul roman va incasa peste 2 miliarde de euro, contravaloarea pachetului de 36% din actiunile BCR..
Iata alta stire din care putem trage concluzia privind politica bancara a lui ERSTE. De curand banca ERSTE a renuntat sa participe impreuna cu o alta banca austriaca –Vienna Insurance – la cumpararea bancii BAWAG (a patra banca din Austria) deoarece termenii ofertei erau favorabili participantilor externi.
Deci banca are capital investitional disponibil suficient, iar tendinta acestei banci este de extindere si consolidare a activelor pe o anume piata bancara, cu o conditie - oferta sa fie convenabila.
Parerea mea este ca in final ERSTE va castiga disputa cu sifs in conditiile impuse de ea apeland la slabiciunile omenesti. Pana atunci ERSTE a mai castigat 5 euro la actiunile cotate pe bursa austriaca de la 55 euro/actiune la 60 euro / actiune in perspectiva incheierii preluarii definitive a BCR.
Oare cat vor castiga sifs tot ca urmare a incheierii privatizarii in conditiile in care inca ERSTE nu a dat nici un raspuns oficial asupra listarii actiunilor BCR..?
In final decizia de aprobare a privatizarii BCR va apartine Parlamentului Roamaniei care va trebui luata pana la 21 sept deadline-ul acestui eveniment.
Noi dezbateri la Senat
Ieri (nr. 24 aug) s-au intrunit si comisiile responsabile pentru pentru privatizarea BCR, cea juridica si de buget-finante din Senat, pentru a discuta aspectele legale ale incheierii privatizarii bancii.
Potrivit senatorului liberal Varujan Vosganian, presedintele Comisiei de buget-finante, in privatizarea BCR exista cateva teme care nu sunt elucidate, in primul rand posibile obligatii ale statului roman. “Statul roman va castiga.
Rezerva mea este legata de amploarea castigului, dar statul roman iese castigator din aceasta privatizare”, a spus senatorul liberal, referindu-se la conditiile economice ale privatizarii.
Senatorul PNL a mai negat faptul ca o privatizare care s-a dovedit a valida performantele economiei romanesti si care este cea mai consistenta din Europa Centrala si de Est din ultimii 15 ani ar putea pagubi statul roman.