AGF Logo    Forum AGF   Actiuni   Curs Valutar   Extern   NOU: Ghid Bursier   Bloguri: Traian Stan   Caruntu   Iancu  

TRAIAN

Investitori ! Luati numai decizii personale.

Archive for October, 2006

Bursa si logica multivalenta

Posted by traian on 30th October 2006

Logica multivalenta a aparut tocmai datorita faptului ca in descrierea realitatii, cea bivalenta este de multe ori insuficienta.

Astfel, judecata in alb-negru (adevarat-fals) este deseori inadecvata, mult mai potrivita fiind o descriere in nuante de gri. Logica bivalenta este suficienta in cazul femeii insarcinate (DA sau NU), dar nu si in aprecierea unei democratii sau a unei burse.

De exemplu, democratia americana este superioara celei romanesti mai cenusii, dar inferioara celei elvetiene de un cenusiu mai spre alb.

Logica clasica, ca cea de sus, este fundamentata pe trei axiome:
     1.  Axioma identitati: TRUE este TRUE
     2.  Axioma noncontradictiei: TRUE nu este FALS
     3.  Axioma treimii excluse: nu exista al treilea termen T (T de la “treime exclusa”) care sa fie simultan TRUE si FALSE.
În ipoteza existentei unui singur nivel de Realitate, axiomele a doua si a treia sunt evident echivalente.

Trebuie sa ne gandim ca inca din frageda pruncie folosim logica multivalenta si in aceste conditii de ce nu am afirma ca ea poate fi exemplificata si intr-un domeniu unde nu putem vorbi de logica clasica … doar ADEVAR si NEADEVAR.

De cate ori nu am analizat pe toate fetele o stire sau un zvon cu referire la activitatea bursiera incercand sa-i aflam adevarul sau falsul.

Daca ne vom gandi ca si logica bursiera poate imbraca mai multe forme decat logica clasica atunci este usor sa ne explicam sau sa nu ne explicam mecanismele ei de functionare.

Cum zicea Einstein? “Make it as simple as possible, but not simpler”.

“Utilitatea” e un criteriu indoielnic. Putine din lucrurile pe care le-am invatat in viata mi-au fost de folos *direct*, dar multe dintre ele mi-au fost totusi utile. 

Nu stiu cum vor reactiona unii dintre cititorii acestui blog insa exemplul de mai jos poate fi considerat ca o expresie a unei logici multivalente in sensul obtinerii/atingerii scopului propus pentru investitia facuta.

Clientii ATB, in faza cand au achizitionat actiuni la acest emitent, s-au bazat in primul rand pe faptul ca societatea urmeaza sa fie privatizata si avand in vedere exemplul SICOMED ar exista sanse foarte mari sa urmeze aceeasi cale.

Din cele prezentate mai jos fiecare va putea extrage ce atitudine trebuie sa aiba dupa logica multivalenta a interpretarilor prezentate.

Ce simplu ar fi daca totul s-ar reduce doar la CASTIG sau NONCASTIG ? 

Asa ca realitatea bursiera neavand o logica simpla este mai greu de descifrat de oricine.

Iata ATB a avut deja o corectie semnificativa care a ajuns la nivelul Fiboncci de retragere de 38.2% (adica aproape de pretul de 1.7311) fata de maximul de 1.9100 inregistrat in data de 25 oct 2006.

In conditiile in care acest nivel va fi strapuns, mai ales pe un volum destul de mare la fel ca cel de astazi, atunci urmatorul prag de suport va fi la nivelul Fibonacci de 50%, adica la 1.6757 considerat un punct bun de intrare pentru cumparare, iar pragul de 38,2% va deveni rezistenta pentru evolutia pretului actiunii.

Conform evolutiei actuale, in conditiile continuarii corectiei generale bursiere, putem sa ne asteptam la un prag de suport puternic pentru nivelul de retragere Fobonacci de 50% existand varianta ca in zona acestui prag pretul sa se consolideze pana la aparitia altor semnale externe.


In asteptarea evaluarii activelor ATB privind pretul de deschidere al licitatiei de privatizare, pe baza zvonurilor pozitive ce vor apare va putea fi o relansare a trendului crescator cu depasirea maximului istoric, care va putea deveni ulterior un prag de suport initial si lejer de strapuns.      


Pe TS putem sa ne asteptam la evolutii oscilante ale ATB in functie de semnalele care vor veni referitoare la etapele privatizarii. UP daca vor fi semnale pozitive datatoare de sperante (evaluare active peste 200 mil euro, crestere interes in randul cumparatorilor) si DOWN daca pretul ofertat nu este agreat de cumparatori si unii dintre ei se vor retrage din cursa.


In varianta ultima putem sa ne asteptam la o oferta redusa (sub pretul oferit) si cu consecinte nu tocmai pozitive in trim I 2007 pentru actionari, perioada prognozata ca termen de finalizare a procesului de stabilire a castigatorului privatizarii ATB.  

Poate cineva sa spuna care va fi varianta finala? Daca DA acela detine logica clasica, simpla.

Posted in Analize despre actiuni | 1 Comment »

Sfaturi simple dar eficiente

Posted by traian on 29th October 2006

1. Daca joci intraday nu risca mai mult de 10% din capital pe contracte futures. E riscant sa depasesti pragul si te poti curata rapid. Poti avea fluctuatii si de 3-500 points.

Apare un rechin sau mai multi rechini si te-ai curatat. Au fost zile in care variatia zilnica pe futures fata de pret referinta a fost si 1700 points, asta nu inseamana ca va fi tot timpul la fel.

Este adevarat ca volatilitatea la scadenta decembrie este foarte mare in aceste momente dar uneori este bine sa te multumesti cu mai putin, dar sigur.

Daca vrei sa speculezi o eventuala crestere joaca cu stop scurt (100 - 150 points) si cu limita de 350 - 400 points.

2. Specificul pietei futures presupune imobilizarea in marje a doar aproximativ 10% din sumele necesare pentru tranzactionarea pe piata spot, oferind un important efect de levier, care conduce la obtinerea de randamente spectaculoase.

Un exemplu elocvent il constituie cazul contractelor DESIF5 Si DESIF2 cu scadente septembrie si decembrie 2006. Cel mai ridicat randament intra-day al anului a fost obtinut in data de 4 aprilie 2006, investitorii inspirati au putut beneficia de randamente de pina la 218%.

Oportunitatile nu au lipsit nici pentru investitorii mai rabdatori, dispusi sa mentina pozitiile deschise pe un orizont mai larg de timp. Acestia au fost rasplatiti cu profituri de pina la 520% in cazul contractelor DERRC scadente in martie si chiar de pina la 588% in cazul contractelor DESIF5 scadente in iunie 2006.

Exista sanse pentru contractele cu scadenta decembrie sa depaseasca aceste randamente in special la DESIF2.
3. Singura explicatie logica la ce s-a intamplat in ultima perioada o constituie faptul ca “marii rechini” isi urmaresc cu convingere telul. Am observat pareri privind infoinside care ii avantajeaza doar pe unii.

Indiferent de ce spun analizele tehnice si fundamentale, ei sunt cei ce fac trendul, si incearca sa ne convinga ca noi am interpretat gresit datele, care de multe ori sunt corecte din punctul nostru de vedere. Va puteti inchipui ca si acestea pot fi in mod intentionat “trucate” tocmai pentru ca marii rechini stiu ca multi investitori se iau dupa semnalele AT. Un exemplu bun a fost incercarea din saptamana trecuta pentru un reverse.

In concluzie, cea mai buna strategie in acest moment este sa urmarim trendul pietei si sa prindem firimiturile lasate de rechini.
Parerea mea este ca in saptamana viitoare vom asista la o noua crestere dupa ce in saptamana trecuta s-a dat IMPRESIA unui “reverse”, pentru a da posibilitatea micilor traderi sa mai ia o gura de oxigen.

Parerea se bazeaza pe considerente psihologice si nu AT. Presupun ca marii rechini nu vor dori ca inghita toti pestisorii deoarece mai au nevoie de ei. Ramane de vazut…

4. Strategia ”la Pusculita”

Aceasta strategie vizeaza obtinerea de profituri mici intr-un timp scurt (cateva minute sau ore). Este utilizata de regula de cei care au fonduri limitate in cont. Se deschide o pozitie pe un instrument cu o fluctuatie normala (ex. EURO/USD) pe buy sau sell si se inchide pe un profit mic de 20-30 points.

Daca pozitia evolueaza in sens nefavorabil (contrar) se face hedging dupa care te joci cu pozitia pe profit, iar dupa ce o inchizi ai grija sa faci din nou hedgingul.Trebuie tinut cont de nivelul de suport si de cel de rezistenta, urmarind fluctuatia in timp a produsului pe grafic.

Posted in Analiza fundamentala | No Comments »

Piata futures in asteptarea unei schimbari

Posted by traian on 28th October 2006

Deja sunt mai multi investitori care isi inchid pozitiile long. In acelasi timp sperantele potentialilor shortisti cresc in perspectiva unor viitoare castiguri.

Sa fie doar o simpla masura de protectie a profitului destul de mare realizat pana in prezent de longisti sau este teama realizarii unei corectii mai mari?

Imi exprim si eu o umila parere si voi spune ca futuresul pe decembrie pe sif2 si pe sif5 a crescut cu dublu decat spotul, deci baza (spreadul intre pret spot si pret futures) s-a tot marit nejustificat si a ajuns la cca 4670 points la desif2_dec sau 5200 points la desif5_dec cu doua luni fata de scadenta, adica cu cca 16% procente peste. Ceva foarte ciudat totusi. Cred ca ni se pregateste ceva foarte tare de genul “dormiti in pace, spreadul lucreaza pentru voi”.

Nu stiu daca acest lucru este anormal si nici nu vreau sa comentez prea mult acest lucru. Nici anul trecut pe vremea asta cand era super crestere euforica nu a fost asa!

Voi ce credeti de aceste diferente si modul in care au evoluat ?

Astept comentarii …

Posted in Confesiunile unui investitor serios | 5 Comments »

Hedging deocamdata doar teorie

Posted by traian on 28th October 2006

Am primit un mesaj prin care un cititor imi recomanda sa abordez tema hedging.

In acelasi timp cunosc putini investitori care aplica aceasta tehnica (nu cunosc daca cu succes) pentru a-si diminua riscurile de pe spot. Avand in vedere ca cel putin din luna iulie 2006 trendul bursier este in general crescator cu indici bursieri a caror crestere actuala este evidenta purem vorbi in aceste conditii numai teoretic despre HEDGING.

Si totusi din cele expuse mai jos coroborat cu faptul ca de cateva zile indicii au o mica corectie este bine sa aprofundam deocamdata teoretic aceasta metoda si apoi experimentat PRACTIC pe HARTIE si in cele din urma, daca am inteles bine fenomenul si sistemul ales da rezultate pozitive in majoritatea cazurilor putem trece la REAL MONEY.

ETAPA I - TEORIA 

TIPURILE DE HEDGING 

Se disting două tipuri fundamentale de hedging: pur şi anticipativ.

1. HEDGING PUR 

În situaţia de hedging pur, INVESTITORUL îşi deschide o poziţe pe piaţa futures care compensează poziţia curentă pe piaţa spot. De exemplu, dacă un investitor cumpără la t1 o anumită cantitate dintr-o marfă pentru stocare până la t2, atunci el îşi deschide o poziţie lungă pe piaţa spot în perioada t1-t2.

Pentru a compensa poziţia lungă pe piaţa spot, investitorul trebuie să-şi deschidă o poziţie scurtă pe piaţa futures. El trebuie să vândă la t1 (momentul iniţierii strategiei de hedging) o cantitate egală pe contracte futures cu scadenţa la t2 (momentul scadenţei strategiei de hedging). Dacă preţul se reduce pe piaţa spot, el scade şi pe piaţa futures. Investitorul pierde pe piaţa spot. El câştigă însă prin lichidarea poziţiei scurte pe piaţa futures.

În situaţia de hedging pur, se deschide o poziţie pe piaţa futures care compensează poziţia curentă pe piaţa spot. Strategia de hedging pur se aplică atunci când există deja o poziţie lungă sau scurtă pe piaţa spot. Dacă poziţia deschisă pe piaţa futures este lungă, atunci se aplică strategie de hedging pur lung. Dacă poziţia deschisă pe piaţa futures este scurtă, atunci se aplică strategie de hedging pur scurt.

Prin hedging pur lung, investitorul reuşeşte să-şi „îngheţe” rezultatul net la nivelul bazei.

2. HEDGING ANTICIPATIV 

În situaţia de hedging anticipativ, INVESTITORUL îşi deschide o poziţie pe piaţa futures care reprezintă un substitut temporar al unei poziţii anticipate pe piaţa spot. De exemplu, un investitor cumpara la t1 o anumită cantitate de contracte pentru vanzare la t2 urmand sa-si asume la t2 o poziţie lungă pe piaţa spot.

Pentru a elimina riscul „downside” al scaderii preţului actiunii în perioada t1-t2, investitorul trebuie să cumpere la t1 (momentul iniţierii strategiei de hedging) cantitatea de contracte pe futures cu scadenţa la t2 (momentul scadenţei strategiei de hedging), asumându-şi la iniţiere o poziţie lungă pe piaţa futures. Poziţia lungă pe piaţa futures este un substitut temporar al poziţiei lungi anticipate pe piaţa spot.

În general, preţul se modifică în aceeaşi direcţie pe piaţa spot şi pe piaţa futures. Dacă preţul actiunii scade, atunci investitorul pierde pe piaţa spot. El câştigă însă prin lichidarea poziţiei lungi pe piaţa futures.

Prin hedging anticipativ, investitorul reuşeşte să-şi „îngheţe” preţul net la nivelul preţului futures în momentul iniţierii.

3. HEDGING PE CONTRACTE SWAP 

Contractul swap este echivalent cu o succesiune de contracte derivate, la termen (forward). Fluxurile de lichidităţi se bazează pe preţul spot prezent, pe de o parte, şi pe preţul spot viitor, pe de altă parte. Preţul spot prezent este preţul fix cunoscut al contractului. Preţul spot viitor este preţul variabil necunoscut al contractului.

Lichiditatea pieţelor pentru contractele swap pe valute şi pe rata dobânzii este relativ ridicată. Scadenţele pot fi extinse până la 10 ani. Tranzacţiile au loc prin intermediari. Piaţa contractelor swap pe mărfuri nu este încă foarte activă, dar cunoaşte o creştere accelerată. Există contracte swap pentru aur, argint şi petrol. Alte mărfuri (cuprul, aluminiul, zincul etc.) pot face obiectul contractelor swap, dar pieţele sunt mai firave.

Despre teoria privind hedging cred ca ajunge deocamdata.

ETAPA a II a va fi cea cu experimentul pe hartie.

Va urma.

Posted in FUTURES | No Comments »

Noi instrumente la Futures Sibiu

Posted by traian on 28th October 2006

Voi face astazi cateva comentarii personale privind anuntul de mai jos format din patru fragmente si impactul care l-ar putea avea asupra evolutiei pietei de capital de la Sibiu.

“Bursa la termen din Sibiu anunta lansarea din 1 noiembrie a derivatelor pe indicii bursieri SIBEX9 si SIBEX18″.

SIBEX9 este un indice sectorial financiar si cumuleaza rezultatele tuturor titlurilor financiare listate la BVB (SIF, TLV, BRD, BCC, BRK).

SIBEX18 este un indice compozit care cuprinde cele mai reprezentative 18 actiuni listate la BVB si poate fi substituit cu succes intregii piete a actiunilor din Romania.”

“Introducerea derivatelor pe indici doreste sa vina in sprijinul SSIF, a investitorilor de pe piata de capital si a speculatorilor si de avantajele lor trebuie sa beneficieze toti acestia. Prin lansarea celor doi indici si mai ales a instrumentelor derivate pe acestia – contracte futures si optiuni – am avut in vedere crearea unei posibilitati prin care marile fonduri de investitii si chiar investitorii individuali sa-si gestioneze portofoliile de actiuni intr-un mod profesionist”.

Ce este un indice bursier?

Un indice nu este decat o colectie de actiuni listate la bursa si reflecta statistic valoarea componentelor sale. Este folosit ca si indicator pentru a reliefa caracteristicile actiunilor componente, care au in comun diferite similaritati: faptul ca se tranzactioneaza pe aceeasi bursa, ca fac parte dintr-un anumit sector economic de activitate sau ca au aceeasi clasa de capitalizare bursiera.

Intr-o forma simplista un indice bursier este un indicator menit sa reflecte schimbarile valorice ale unui grup specific de actiuni. Acuratetea cu care un indice bursier urmeaza piata actiunilor depinde de structura actiunilor, de compozitie (procentul detinut de o actiune in totalul indicelui) si de metoda de calcul.

Tipuri de indici bursieri

Date fiind cele doua tipuri de instrumente ne vom opri doar la indicii bursieri sectoriali caracteristici lui SIBEX9 (SIFS, TLV, BRD, BCC, BRK) si anume la sectorul financiar bursier cotat pe BVB. Acesta va cuantifica performantele economico-financiare ale sectorului financiar pentru cele 5, defapt 9 actiuni enumerate in portofoliul contractului.

Pe pietele externe exista mai multi indici bursieri sectoriali cum ar fi financiari, IT, transporturi, telecomunicatie etc. Este posibil ca in viitor sa avem si noi alti indici mai complexi.

A doua categorie mai raspandita este indicele bursier compozit valabil pentru SIBEX18 care prezinta performantele celor 18 titluri incluse in portofoliu si care la un moment dat poate reprezenta chiar mersul intregii piete prin capitalizarea detinuta de actiunile din portofoliu.

Cu cat vom intelege mai bine cum functioneaza evolutia acestor categorii cu atat vom sti mai mult sa-i folosim in avantajul nostru al investitorului.

Ce este un instrument derivat pe indici bursieri? 

Asa cum spune BMFMS scopul principal al calcularii acestor indici este acela de a avea un activ suport pentru derivatele pe indici bursieri . Aceste instrumente se adreseaza investitorilor de portofoliu si pot fi utilizate ca solutie de acoperire a riscului in perioadele de scadere a pretului actiunilor pe piata spot.

De asemenea, derivatele pe indici bursieri pot fi tranzactionate si in scop speculativ, ca orice alt contract futures.

Este posibil ca la inceput contractele futures pe indici sa fie considerate de marea majoritate a investitorilor doar niste instrumente financiare adecvate speculatiei, prin intermediul amplificarii rezultatelor datorita efectului de levier.

Daca SSIF vor reduce comisioanele de tranzactionare atunci acestea vor fi folosite si in strategii de protectie in cazul in care indicii BVB scad.

Care sunt cei mai renumiti indici bursieri externi?

Indici compoziti. 

Cei mai tranzactionati indici bursieri sunt indicii compoziti, care includ cele mai puternice companii de pe cea mai mare piata bursiera din tara respectiva.

Pe piata americana

Astfel, in SUA exista Dow Jones Industrial Average (DJIA - 30 societati) si S&P 500.

DIJA contine societati de servicii financiare, IT sau vanzari. si nu include companii care activeaza in sectorul transportului sau utilitatilor, care fac obiectul unui alt set de indici calculati de Dow.

S&P 500 contine 500 de actiuni considerate reprezentative pentru piata bursiera din SUA, de varf. Este folosit de cae mai mare parte a investitorilor de portofoliu.

Un indice complex care cuprinde 100 din cele mai mari (ca si capitalizare bursiera) si mai tranzactionate actiuni de pe bursa Nasdaq. Companiile incluse in Nasdaq-100 pot sa fie atat americane, cat si straine. Dupa cat se vede este un indice complex.

Similar pentru SIBEX9 ar fi indicele sectorial american NYSE pentru utilitati si financiar.

Pe piata europeana 

In Marea Britanie FTSE 100, in Franta CAC 40, in Germania DAX.

In Austria , ma voi opri mai mult asupra acestei tari

O caractersitica aparte este Indicele ATX (60.9 mld euro capitalizare bursiera), care cuprinde cele mai puternice 20 de companii listate pe bursa din Viena. Este baza de pornire pentru contractele futures si optiuni tranzactionate la aceasta bursa. Compozitia indicelui este determinata de doua ori pe an, in lunile martie si septembrie.

In prezent ponderea cea mai mare in portofoliu o detin ERSTE (20.3%), Raiffeisen (10%), OMV (15%) si Telekon (12%).

Dupa pererea mea acest indice ATX poate fi asimilat si chiar comparat pentru cazul nostru cu SIBEX18.

In Ungaria este BUX

Indicele bursei din Budapesta este un indice cu capitalizare bursiera, care este calculat in timp real si diseminat la fiecare 5 secunde. In componenta indicelui nu pot sa fie mai putin de 12 companii sau mai mult de 25. La fel ca si ATX, compozitia indicelui este determinata de doua ori pe an, in lunile martie si septembrie. In prezent exista 12 companii incluse a caror capitalizare bursiera este de 4.655 mld forinti.

Ponderea cea mai mare o au sectorele: bancar prin OTP (30%), petrolul prin MOL (27,4%), farmaceutice prin Richter Gedeon (17%) si telecomunicatiile prin Magyar Telecom (12%) 

In Cehia 

Indicele PX-50 este calculat incepand cu aprilie 1994 si are la baza un numar de maximum 50 de companii. Momentan, indicele include un numar de 16 companii, cu o capitalizare totala de 539,6 miliarde coroane cehesti (circa 20,6 miliarde dolari, la cursul din data de 27 februarie 2004).

Companiile cu ponderea cea mai mare in indicele PX-50 sunt Erste Bank, Komercni Banka, CEZ, Cesky Telecom si Philip Morris Cehia. Indicele PX-50 nu tine cont de acordarea de dividende.

In Polonia 

Indicele WIG20, cel mai reprezentativ pentru bursa poloneza, se calculeaza din 1994, incluzand 20 de titluri. Societatile cu ponderea cea mai mare in WIG20 sunt KGHM, PKNORLEM si PEKAO. In calculul acestui indice nu se tine cont de acordarea de dividende.

In Bulgaria

Indicele SOFIX a fost lansat relativ tarziu, in octombrie 2000, si include cele mai lichide companii listate. Numarul companiilor incluse poate varia intre 5 si 50, in prezent indicele cuprinzand 13 societati, printre care se numara Slanchev bryag, Lukoil Neftohim Burgas, Bulgartabak Holding, Orgachim si altele.

Comparatii emitenti romani cu cei similari altor piete.

Este firesc sa ne punem intrebarea daca viitoarele contracte SIBEX vor avea atractie pentru investitorii straini, aceeasi care cunosc potentialul actual al tarii noastre inainte de aderare.

Nu ma voi opri asupra SIF-urilor, care nu au corespondenti pe celelalte burse (numai in Polonia exista ceva asemanator, insa la scara mult mai redusa).

De asemenea, pe partea energetica, gigantul ceh din domeniul electricitatii CEZ a fost scos din calcule, fiind mai greu de comparat cu TEL de la noi.

In prezent CEZ are 10,8 mld euro capitalizare bursiera, iar TEL a juns doar la 2,5 mild RON. In afara Poloniei, cea mai mare piata din statele nou-venite in UE, CEZ este interesata sa achizitioneze centrale de producere si distributie a energiei in Bulgaria si Romania, inainte de aderarea acestora la Uniune, unele fiind deja achizitionate.

Sistemul bancar. 

Am ales domeniul bancar foarte bine reprezentat la SIBEX9

Pot spune ca in ciuda unui avant puternic al bancilor autohtone in ultima vreme, valorile de piata de peste opt miliarde de euro ale bancilor din regiune sunt departe de cele peste trei miliarde ale BRD, a doua banca din sistemul romanesc. Activele sau capitalurile proprii, de asemenea.

Chiar si BCR e un copil, la cele sase miliarde de euro la care a fost evaluat de Erste Bank. Se remarca, totusi, un pret ridicat comparativ cu dimensiunea actuala a bancilor (BRD si Banca Transilvania), daca avem in vedere ca activele si capitalul propriu sunt net inferioare celor ale concurentilor externi (vezi Erste la ATX are 12 mild euro capitalizare).

Daca analizam doar OTP vom vedea ca este net superioara oricarei banci din Ro.

Si totusi raportul mare dintre pret si capitaluri sau active poate semnifica o incredere a investitorilor in dezvoltarea viitoare a bancilor. In ceea ce priveste indicatorii de performanta, BRD si BT se incadreaza in linia generala prezenta si la celelalte banci, stand in unele cazuri chiar mai bine, mai ales pe partea de rentabilitate. Dezvoltarea sectorului bancar romanesc isi spune astfel cuvantul.

Sectorul petrolier

Petrom e singura care tine steagul sus, macar in ceea ce priveste valoarea de piata. In domeniul petrolier este cea mai bine cotata companie din regiune, la peste noua miliarde de euro. Urmeaza, la distanta mica, PKN Orlen, din Polonia, si vecinii unguri de la MOL, care la un moment dat intentionau chiar sa cumpere SNP.

Din pacate, Petrom e lider doar la pretul de pe piata de capital, ajungand de-abia la jumatatea rivalilor externi in ceea ce priveste profitul, activele sau cifra de afaceri. In privinta rentabilitatii, Petrom si Rompetrol Rafinare sunt la extreme, Rompetrol la plus, Petrom la minus.

Oportunitatea de crestere pentru Petrom pare a fi indatorarea foarte mica, fapt ce ii permite sa se angajeze in proiecte de anvergura. Ramane de vazut, insa, daca vor si veni acele proiecte, din partea unui management care nu a reusit pana acum sa aduca o eficienta extraordinara.

Farmaceuticele 

Farmaceuticele ne arunca, deja, in divizia secunda. Daca in privinta bancilor si a companiilor petroliere avem termeni de comparatie, in acest domeniu nu putem decat sa ne intrebam cum se face ca producatorii romani inca detin circa doua treimi din piata de profil autohtona. Sicomed e greu de comparat cu patronii de la Zentiva, iar acestia, la randul lor, sunt cam la fel de greu de comparat cu ungurii de la Richter Gedeon.

In plus, acestia din urma au ajuns la nivelul la care sunt fara sa faca prea multe datorii, si dispun, se pare, de un potential enorm de dezvoltare. si cand te gandesti ca este vorba de o companie privatizata prin intermediul Bursei ideea care nu a prins niciodata la noi, probabil din cauza transparentei prea mari pe care o necesita.

Perspective incerte privind listarea unor societati performante sau cu potential de dezvoltare.  

Pentru a vedea cam ce pierde bursa din Romania ca urmare a retinerilor pe care le au multe companii fata de piata de capital, am inclus in comparatie si domeniul telecomunicatiilor, prezent la toate bursele din regiune, mai putin la noi. Magyar Telecom, singura companie din zona tranzactionata la Bursa din New York, detinuta de nemtii de la T-Mobile, Cesky Telecom, aflata in buzunarul spaniolilor de la Telefonica, si TP SA, controlata de France Telecom, sunt principalii actori din telecomunicatii la bursele din regiune.

Din pacate, nu se poate face o comparatie intre ai lor si ai nostri, pentru ca, fiind ceva mai balcanici (sau mai balcanizati), cei de la RomTelecom s-au oprit, pe site-ul companiei, cu raportarile financiare la anul 2001.

CONCLUZII FINALE:

1. Dupa cat s-a vazut derivatele pe indici bursieri sunt si vor fi la mare cautare atat pentru speculatori (aici vad o atentie mai mare pentru SIBEX9) cat si pentru protectia investitiei de portofoliu.

2. Recomandarile specialistilor cand este vorba de o structura diversificata de portofoliu investitional dar si de existenta unui bun control al banilor se leaga foarte mult de includerea obligatorie a acestor instrumente in portofoliu.

3. Avand in vedere ca anul acesta investitorii au avut un apetit grozav fata de IPO putem considera ca acesta se va menifesta foarte pozitiv si la listarea celor doua instrumente, cu atat mai mult cu cat si la listarea obligatiunilor BM s-a realizat un mare succes printre investitori.

4. In acelasi timp, faptul ca inca exista multi cumparatori in piata (atat BVB cat si BMFMS) marcate prin tendinta actuala a trendurilor dar mai ales a lichiditatii destul de mari, acesta poate antrena aceeasi tendinta si in piata SIBEX9 si SIBEX18 cu o volatilitate si lichiditate mai mare la primul.

5. Tendinta de crestere a indicilor bursieri din Ro trebuie corelata cu atat mai mult acum cu ceilalati indici din zona/regiune si trebuie analizata in contextul procesului de regionalizare si globalizare a sectoarelor emitentilor din portofoliul indicilor.

6. Deocamdata chiar daca piata din Ro este atractiva prin ritmul de crestere general ceva mai mare decat al pietelor emergente, dar si sectorial chiar individual aceasta se poate diminua la nivelul investitorilor straini daca nu vor fi listate la bursa si alte societati performante care sa creasca capitalizarea bursiera si implicit nivelul indicilor.

7. In conditiile in care aceste instrumente vor fi mai stabile prin natura structurii lor de portofoliu lichiditatea medie a acestora va fi destul de ridicata si atractiva.

In cele din urma, dupa parerea mea, la listare va fi o lichiditate sporita pentru SIBEX9 si SIBEX18, care cu timpul se va regulariza. Pretul acestor derivate va ajunge sa fie comparabil cu indicii bursieri BET FI sau BET C, care la randul lor vor fi influentati intr-o oarecare masura de miscarea indicilor bursieri emergenti.

Daca politica BVB si a CNVM este unitara, daca se vor introduce si alte instrumente de tranzactionare si daca vor fi realizate mai multe IPO atunci cele doua instrumente se vor regasi in toate portofoliile investitorilor de derivate ca fiind unele dintre cele mai rentabile si cu riscuri controlate.

Pana atunci, dupa o perioada de avant vor fi doar tatonari de ambele parti, cumparatori vs vanzatori in range-ul dat de evolutia indicilor BVB.  

Posted in FUTURES | 2 Comments »