Am putut vedea si asculta pe viu declaratiile presedintelui Bancii Centrale Europene, Trichet, care faceau trimiteri la ceva asteptat - rata inflatiei a crescut la nivel UE, in luna octombrie, cu 0.5% si este posibil sa mai creasca la o noua majorare a pretului petrolului.

Cresterea s-a intamplat si datorita faptului ca asupra monedei euro au fost doua presiuni destul de puternice … pe de o parte de mentinerea monedei chineze (yuan) la un nivel redus, intentionat subevaluat, comparativ cu celelalte valute si care a condus la cresterea importurilor Chinei in tarile UE in detrimentul scaderii exporturilor acestora.

Pe de alta parte, chiar daca o buna perioada moneda euro a stat confortabil in timp ce dolarul se deprecia, nu acelasi lucru putem spune si despre influenta cresterii pretului petrolului asupra evolutiei acestei monede unice.

Asa cum declara Trichet nu este exclusa o eventuala majorare a pretului petrolului in urmatoarea perioada care poate influenta rata inflatiei. Asa cum era de asteptat rata inflatiei in luna octombrie a crescut la 2.6%, conform surselor CNBC.

Este cunoscut faptul ca tara din UE cu cea mai mare rata a inflatiei este Bulgaria, care in luna august a inregistrat 12% obligand FMI sa revizuiasca tinta anuala de la 4.5% la 8%, ea fiind o crestere foarte importanta.

Cine citeste despre Polonia va observa ca banca centrala a acestei tari a fost obligata ca in acest an sa creasca de 4 ori rata dobanzii de politica monetara cu cate 0.25% de fiecare data pornind de la 4% si ajungand in prezent la 5%. Tot ei estimeaza ca este nevoita sa continue in acelasi ritm si in luna ianuarie respectiv martie 2008 si sa ajunga astfel la 5.5% excluzand in ciuda unor pareri o crestere in luan ianuarie de 0.5%.

Pe aceasta baza putem spune ca economiile din jur trec prin aceleasi problematici pe care le are si tara noastra aplicand fiecare propria politica la nivelul autoritatii monetare.

Integrarea Romaniei in sectoarele economice ale UE prevede indeplinirea unor criterii stricte de convergenta monetara:
1. deficitul bugetar
2. volumul datoriei publice
3. evolutia cursului de schimb
4. rata inflatiei sub 5%
Acest din urma obiectiv, se pare ca in acest an nu poate fi atins, asa cum se intampla si la celelalte enumerate mai sus. Impedimente sunt majore unul dintre ele fiind slaba dezvolatare a pietelor financiare interne, inclusiv a pietei de capital.

In alta ordine de idei, vizita FMI la noi in tara inainte de realizarea proiectului de buget pentru anul 2008 nu cred ca a clarificat membrilor Guvernului ceea ce ar reprezenta o crestere salariala foarte importanta, dincolo de un prag fata de care s-ar pune probleme serioase asupra cresterii inflatiei, dar si asupra competitivitatii exporturilor autohtone in anul 2008.

Cred ca este evident ce se poate intampla daca cresterea salariala este mai mare decat productivitatea muncii.

Stiu ca nu toti suntem familiarizati cu notiunea de rata medie a INFLATIE si cum se calculeaza ea. De aceea imi voi cere scuze fata de cunoscatori si voi spune ca aceasta reprezinta un raport intre indicele mediu al preturilor din anul de referinta si cel al anului precent, din care se scade 100. Intr-un cuvant aceasta rata masoara stabilitatea preturilor bunurilor si serviciilor de consum ale populatiei stabilite intr-un cos zilnic.

Daca doar ne uitam in urma cu 6 ani vom constata ca rata inflatiei din Ro a fost de 45.7% (anul 2000), apoi a scazut printr-un proces dezinflationist la 9% in 2005, iar in 2006 a juns la 6.56%.

Dezinflatia a scazut si in luna septembrie din acest an cand s-a produs mai mult o aplatisare a procesului cu 1.08%.
In schimb in luna octombrie scumpirile au crescut cu 0.97% fata de luna septembrie, iar rata a ajuns la 6.84% aducand-o peste nivelul din 2006 (6.56%). De aceea ar trebui sa ne ingrijoreze cand cresc anumite preturi de consum si tarife ale serviciilor populatiei.

In acest context este important ca rata medie a inflatiei (rata mobila) sa fie sub nivelul din anul 2006, adica sub 6.56% cu atat mai mult daca aceasta va fi sub 6%, tinta inca credibila in politica BNR.

In acelasi timp este stiut faptul ca trendul dezinflationist s-a inversat in luna octombrie cand rata inregistrata a fost de 6.84% mai mare decat 6.56% de la sfarsitul anului 2006.

Totusi sunt sperante ca rata inflatiei sa se reduca in luna decembrie, iar trendul dezinflationist sa se mentina mai ales daca una dintre cauzele principale, devalorizarea leului s-a redus in ultima perioada. La aceasta se adauga si o slabire a pretului petrolului.

Mai avem 1 zi pana la aflarea noilor indicatori macro, inclusiv PIB si atunci putem estima mai corect spre ce se indreapta economia Ro si ce efecte a avut ultima politica monetara trimestriala a BNR.

Am fost curios sa recitesc un articol scris de actualul ministru al finantelor si economiei, Varujan Vosganian, in anul 2003 cand nici nu se gandea la pozitia actuala si in care comenteaza nereusita integrarii Ro in UE si atingerea tintelor de mai sus.

Este curios lucru cum teoria nu se imbina deloc cu practica mai ales cand pozitia celui in cauza se schimba. Oare de ce nu ma mai mira chestia cu tintirea directa a inflatiei.

In graficul saptamanal de mai jos sunt prezentate comparativ evolutiile indicilor BET si BET-FI din ultimul an.

Asa cum se observa, cu unele mici exceptii, cele doua trenduri au parcursuri paralele si apropiate ca evolutie, cu deosebirea ca indicele BET, care a fost mai volatil in general.

Ceea ce frapeaza in aceasta ultima parte a anului este ca ambii indici s-au apropiat de nivelurile inceputului de an incercand sa anuleze cresterile obtinute in ultimile 12 luni de zile, ba chiar indicele BET aflat intr-o scadere continua s-a apropiat de nivelul zilei de 19 decembrie 2006, inregistrand o crestere “negativa” in acest an.

Imi pun doar o singura intrebare … Daca bursa trebuie sa reflecte (hai sa zicem, sa anticipeze) evolutia unei economii nationale, iar indicele de baza (BET) are valori deja negative fata de prima zi a anului, atunci cresterile anualizate (vezi PIB la Q3 la 5,6%) sunt sau nu conforme cu realitatea?. Nu cumva ne putem astepta in anul 2008 la o reducere serioasa a acestor indici de crestere si de fapt sa avem cu adevarat ceva probleme serioase la nivel macroeconomic.?
Imi aduc aminte cazul primului ministru al Ungariei de anul trecut cand a ascuns adevarul despre situatia financiara a tarii. Iata ca bugetul nu reflecta situatia actula si a fost returnat la refacere.

Urmarind mai atent evolutia din ultimele 4 luni de zile vom observa un model grafic (formatiune) sub forma unui triunghi descendent in care volatilitatea este foarte mare iar ultimele minime sunt foarte abrupte.

Caracteristica puternic descendenta a indicelui BET-FI, este confirmata de semnalul indicatorului MACD, care a trecut categoric cu linia sa sub linia de semnal dar si sub linia neutra, in zona negativa marcand continuarea scaderii.

Daca aspectam ecartul dintre cele doua linii ale indicatorului MACD vom observa o crestere a marimii ecartului dar si o tendinta a liniei de semnal de a cobora la randul ei in zona negativa. Acest moment desigur nu este de dorit dar daca se va realiza astfel incat ambele linii sa fie in zona negativa atunci vom vedea ceva scaderi mai mari.

Totusi exista unele sperante ca linia de semnal de la MACD sa ramana deasupra liniei neutre si chiar sa inverseze directia tragand dupa ea si directia MACD. Un prim indiciu ni-l pezinta oscilatorul statistic STS care fiind cantonat in zona supravanzarii (oversold) a schimbat directia de miscare incercand o strapungere de jos in sus a liniei critice de 20 reducand si ecartul fata de linia de semnal.

Daca miscarea indicatorului STS va continua in noua directie si cele doua linii isi vor schimba pozitiile trecand amandoua in zona de deasupra liniei de 20 atunci putem spera ca trendul sa-si defineasca noua directie.

Eu personal inclin sa cred ca trendul indicatorului BET-FI poate fi schimbat pe fondul sentimentului creat de subscrierea la TNG cu toate ca pietele straine inca creaza o influenta destul de mare mai ales pe scadere.
Nu acelasi lucru pot spune si de indicele BET, care pare sa nu se opreasca curand.

In conditiile in care raportarile la 30 noiembrie privind indicatorii macro la 10 luni vor fi sub asteptarile investitorilor atunci mai mult ca sigur ca trendul se va intoarce spre scadere cu depasirea ultimelor minime inregistrate, adica un suport mai serios ar putea fi la 65000, iar urmatorul la 63000 echivalent cu o crestere 0 a acestui an.

Fie vb intre noi acest lucru nu este greu de realizat teoretic insa practic este mai greu. Este ca si cum am presupune ca actiunile SIFS sunt pe pierdere sau rezultate financiare ale lor sunt nule. Nu cumva este absurd? Ramane de vazut ce va fi.

In acest caz cred ca este bine de urmarit daca noua miscare de revenire a monedei nationale va fi consolidata sau ea a fost “impusa” de unii jucatori din piata. Bucuros este faptul ca pretul la petrol a scazut presiunea asupra pietelor de investitii.

Ce va mai fi in urmatoarele zile? Orice este posibil pana nu vom vedea un trend nou consolidat.

Din pacate la acest articol, dupa ce a fost scris in integralitatea lui, ceva s-a intamplat si o parte s-a sters, inclusiv concluziile generale. In acest caz astazi voi relua partile sterse si le voi adauga la aceasta postare, pastrand aceleasi date de referinta, adica ziua de duminica 25 noiembrie.

Anul acesta BVB a fost caracterizata printr-o abundenta de oferte secundare repetate, care mai de care mai tentante, din partea emitentilor listati la bursa.

Cine a avut mai multe tipuri de actiuni in portofoliu a fost nevoit la un moment dat sa caute din ce in ce mai mult prin buzunare pentru a putea participa integral la subscrierea de noi actiuni puse la dispozitie de catre emitenti cu preturi preferentiale.

Desigur ca au fost situatii in care acelasi emitent a hotarat doua MCS-uri, la perioade diferite, in cadrul AGEA sau au distribuit concomitent si actiuni gratuite.
Sunt convins ca foarte multi au mizat pe participarea la MCS si pastrarea calitatii de investitor activ la emitentul in cauza pentru toata aceasta perioada.

Acum, cand marea majoritate a acestor operatiuni s-au incheiat voi analiza urmatoarele aspecte 1. randamentul actual al unui investitor care a participat la MCS dupa ce a cumparat actiuni in prima zi dupa data de referinta, adica in prima azi dupa ziua in care AGEA a hotarat MCS si le-a pastrat pana astazi fiind influentat de intrarea in piata a actiunilor de la MCS, dupa caz.

2. voi face calculele privind rentabilitatea unui investitor care a subscris cu o zi inainte de data MCS (adica cu trei zile inainte de data de inregistrare) si le-a pastrat pana in prezent, in aceleasi conditii ca in cazul 1.

Am urmarit doar o parte dintre MCS-urile desfasurate de unele societati, alegand si sectoare diferite de activitate excluzand acele MCS cu dubii (contestatii, cum este cazul SIF3).

Inainte de a trece la analiza concreta as dori sa postez un mic comentariu care poate reliefa adevaratul aspect al unei investitii si modul cum trebuie privita aceasta activitate …

“Se spune, pe Wall-Street, ca durata de viata a unei afaceri bune este cuprinsa intre 50 si 80 de ani. Media pentru companiile „ordinare” este de 30 de ani. Nike are deja 33 de ani si se afla in culmea succesului. In 1972 s-a produs prima pereche de pantofi de sport Nike. Logo-ul firmei, ca si marca, reprezinta o adaptare a semnului victoriei in competitiile sportive din Grecia Antica. Crearea lui l-a costat pe parintele Nike, Phil Knight, incredibila suma de… 35 de dolari.

Acesta a inceput sa vanda pantofi sport in 1963 si avea o cifra de afaceri de 8.000 de dolari. In noul mileniu, firma Nike a intrat cu vanzari-record de 12 miliarde dolari anual. Prin evolutia sa galopanta, afacerea a revolutionat industria pantofilor sport.”

O statistica facuta de BVB in luna septembrie arata ca ….

Majorarile de capital finalizate in prima parte a acestui an au totalizat peste 100 mil. euro, gradul de subscriere fiind de aproape 95%, ceea ce inseamna ca emitentii care au recurs la astfel de finantari au atras cea mai mare parte a sumelor pe care isi propusesera sa le stranga.

In acea perioada, aproape 30 de companii listate aveau in derulare sau incepusera demersurile pentru realizarea de majorari de capital cu aporturi in numerar, sumele totale pe care acestea isi propun sa le atraga depasind 220 mil. euro.

Este evident ca companiile au profitat de faptul ca sunt bani pe Bursa, iar investitorii vor continua sa subscrie la aceste majorari de capital in lipsa unor listari noi.

Banca Transilvania (TLV) a atras cea mai mare finantare de pe Bursa din acest an, cca. 40,5 mil. euro, fara a fi depasita de Impact (IMP), care isi propune sa adune de la investitori peste 85 mil. lei.

In aceste conditii am ales urmatoarele MCS la actiuni : TLV, ARAX, ARCV, CERE, BIO si BRK.

Vom presupune ca pentru fiecare emitent am cumparat in cele doua situatii de mai sus de 10 ori minimul de actiuni necesare care face dovada ca respectivul este actionar al emitentului si are dreptul sa participe la MCS.

Calculul isi propune ca in situatia actuala, dupa executarea MCS si introducerea actiunilor noi in piata, sa vedem care este profitabilitatea in cele doua cazuri la suma investita (cumparare actiuni si plata subscrierii integrale) avand in vedere pretul ex MCS si pretul actual la numarul de actiuni detinute.

CAZUL I
Randamentul obtinut pentru actiunile cumparate la data de referinta (data hotararii AGEA) in cazul participarii la MCS.

Iata si datele, prezentate sub forma :
Actiunea
pret data referinta/pret teoretic ex MCS/pret ex MCS/ pret minim dupa intrarea actiunilor MCS /pret actual. In functie de aceste date se calculeaza randamentul actual pentru intreaga perioada avand in vedere si preturile ajustate dupa intrarea actiunilor MCS.

TLV
1.1 / 0.70114 / 0.71 / 0.83 / 0.815
In acest caz randamentul (inclusiv deducerea privind costul subscrierii actiunilor preferentiale) este de + 11.5%.
Observam ca in ciuda scaderilor din ultima perioada pretul se mentine peste cel teoretic si cresterea reala actuala este de + 16.2%. Aceasta se datoreaza in special rezultatelor foarte bune obtinute de emitent inclusiv la Q3 dar mai ales ca efect al increderii investitorilor ca societatea va fi la inaltimea asteptarilor lor si ca la sfarsitul anului rezulatatele vor reflecta aceste asteptari.

Totodata demonstreaza o atractie permanenta a investitorilor fata de aceasta actiune considerata foarte stabila si in conditiile actuale. Merita urmarita in continuare.

ARAX
2.81 / 0.3915 / 0.6 / 0.235 / 0.255
Randamentul de aceasta data nu exista, pretul actiunii, in ciuda rezultatelor bune si constante ale emitentului a inregistrat un declin foarte mare mai ales dupa intrarea actiunilor in piata in ziua de 21.11.2007, deficitul perioadei analizate fiind foarte mare si anume de - 40%.

Daca vom dori sa calculam deficitul fata de pretul teoretic vom obtine un rezultat negativ elocvent (-34.9%).

Principalele cauze ar fi in primul rand o supraevaluare a pretului pietei in prima parte a anului, dar si datorita zvonurilor privind intentia unui MCS si mai ales a accentuarii presiunii vanzatorilor care au primit in portofoliu actiunile MCS din ultima parte a perioadei de calcul.

Concluzia personala este ca in cazul raportarii preliminare de la sfarsitul de an, daca rezultatele se vor inscrie in nota generala a anului 2007 (si nu are cum sa nu fie asa, se va vedea la Q4) este posibil sa revedem o remontare a pretului in sens pozitiv acesta putand atinge pe TS o crestere de cca. 25-30%, mai ales daca revenirea va fi generala. In caz contrar cresterile vor fi conjuncturale si temporare.

ARCV
3.1 / 2.67 / 1.4723 / 1.55 / 1.55 (nu am inclus perioada care reprezinta al doilea MCS, o voi face cand se va inchide ciclul - dupa intrarea actiunilor in piata).
Este cunoscut faptul ca emitentul a hotarat in cadrul AGEA la data de referinta (27.04.2007) sa acorde cu titlul gratuit 750 actiuni la 100 detinute si era de asteptat ca acest lucru sa se reflecte POZITIV in randamentul actiunii.

Cu toate acestea pana pe data de 25 noiembrie pretul actiunii a suferit o depreciere de 12.5%, iar fata de pretul teoretic valoarea actiunii a scazut cu cca 42%. Este o depreciere mai mult decat semnificativa si o cauza importanta a fost scaderea generala a indicilor bursieri dar si schimbari la nivelul detinerilor actionarilor semnificativi (ex. Morgan Stanley), la care adaugam si o mica supraevaluare anterioara. Faptul ca emitentul face reale progrese de a se inscrie pe o piata imobiliara autohtona cotata pe locul 2 in regiune pe acest sector, ne da sperante ca pretul va recupera pana la sfaristul trim I 2008 cel putin 50% din aceasta depreciere.

CERE
18.0 / 3.1428 / 3.3 / - / 2.85
La acest emitent s-a facut subscrierea de 6:1 actiune detinuta la pretul preferential de 0.5 lei.
Asa cum se va observa actiunea, cu toate volatilitatile avute in intervalul 01.10 - prezent, trecand si peste data de inregistrare din 19.10.2007 cand pretul s-a ajustat putin desupra pretului teoretic (+5%), evolutia pretului se mentine foarte bine in ciuda scaderilor generale ale bursei realizand doar o scadere a randamentului cu 5%, iar fata de pretul teoretic sa inregistram actual o coborare cu 9.3%.
In aceste conditii, dar numai pe o revenire a bursei putem sa ne asteptam la preturi care vor depasi zona lui 3.5 lei, adica exista conditii ca pe TS sa inregistram un reviriment solid. In caz contrar ne vom mentine pe o consolidare a trendului actual care poate oscila in jurul valorii de 3.0 lei.

BIO
0.96 / 0.578 / 0.645 / - / 0.535 (la data de 25 noiembrie 2007)
Deprecierea randamentului perioadei este oarecum redusa (-10.2%), care nu difera mult de scaderea fata de pretul teoretic (-7.44%). Acest lucru, in contextul in care alte actiuni au avut scaderi importante de cca 3-4 ori mai mari, reprezinta un indiciu bun pentru pastrarea actiunilor in portofoliu si sperante in cresteri pe TS care oricum vor depasi cifra de 15-20%, bazandu-ne pe factorul stimulativ al unei burse cu tendinte de crestere.

BRK
3.07 / 2.72 / 2.05 / 2.26 / 2.44

Este la a treia MCS, primele actiuni au intrat in piata pe data de 10.08.2007 ca efect al fuziunii cu SSIF Compania Romana de Investitii Investco SA, a doua transa a intrat in perioada analizata pe 9.11.2007 avand data de inregistrare pe 24.08.2007. Acest eveniment s-a suprapus cu data ex MCS aprobata in cadrul AGEA (data de referinta 25.10.2007).

Oricum pretul teoretic de 2.72 lei a fost depasit in sens negativ, in primele zile cu 8% pentru ca apoi sa atinga un minim pe 23.11.2007 la nivelul de 2.26 lei, adica o depreciere maxima a perioadei de 16.91% . Randamentul perioadei fata de pretul de referinta a fost depreciat cu 15% nefiind departe de deprecirea pretului actual fata de cel teoretic de 10.29%.

Avand in vedere ca in acesta perioada am avut o intrare de actiuni ca urmare a MCS hotarat in august peste care s-a spuprapus o scadere generala a bursei de peste 26%, dupa parerea mea consider ca investitorii au o buna incredere in performantele si potentialul emitentului, mai ales ca este singura SSIF listata la bursa.

Daca avem in vedere ca in fiecare an acest emitent a scos pe piata actiuni cu preturi preferentiale la valoarea nominala de 0.5 lei (cu sau fara prima de emisiune) atunci un moment bun de intrare pentru o participare anticipata la un viitor MCS care aduce si profit este exact in momentul intrarii in piata a actiunilor de la MCS.

Daca avem in vedere si deprecierile substantiale mai putin fundamentale din aceasta perioada putem spera ca o investitie in acest moment la BRK poate aduce pe TS un profit minim de cca 15-20%, iar pana la ex data MCS-ul urmator de cca 75% (de la 0.7741 la 1.3762) sau de 250% fata de maximul anului urmator (de la 0.7741 la 2.8625) in preturi ajustate. Desigur ca aceste randamente nu se datoresc numai MCS-urilor ci in primul rand datorita rezultatelor financiare.

CAZUL II
Randamentul realizat pentru actiunile cumparate cu 3 zile inainte de MCS, fata de data de inregistrare, in cazul participarii la MCS

Datele sunt prezentate sub forma
Actiunea
pret inainte de data inregistrare /pret teoretic ex MCS/ pret minim ex MCS/pret minim dupa intrarea actiunilor MCS /pret actual . Randament actual calculat pentru intreaga perioada la pret ajustat dupa intrarea actiunilor MCS.

TLV
1.07 / 0.70114 / 0.71 / 0.83 / 0.815
Vom proceda la fel ca mai sus si vom obtine in aceleasi conditii un randament real de + 14.52%. Concluziile se mentin la acelasi nivel ca in primul caz.

ARAX
2.71 / 0.3915 / 0.6 / 0.235 / 0.255
Actiunea nu a inregistrat randament in aceasta perioada, ba dimpotriva deficitul este mai mare decat in primul caz si anume de -45.15%.

ARCV
4.68 / 2.67 / 1.4723 / 1.55 / 1.55
Era de asteptat ca pretul actiunii sa creasca foarte mult (+ 51%) in perioada 27.04 - 16.05.2007 (data de referinta - data de inregistrare) avand in vedere rezultatele foarte bune raportate de emitent la sfarsitul anului si confirmate la trim I 2008, dar si datorita atractiei unui MCS in acest sector de activitate mai ales in randul fondurilor de investitii straine consacrate pe piata de capital autohtona si bune cunoscatoare a economiei interne.

CERE
19.0 / 3.1428 / 3.3 / - / 2.85
Ne mentinem punctul de vedere mai ales ca pretul ex MCS nu a crescut foarte mult fata de cel ex referinta, iar diminuarea randamentului se inscrie exact ca cea a deprecierii pretului fata de valoarea teoretica.

BIO
0.93 / 0.578 / 0.645 / - / 0.535
Emitentul a oferit dreptul investitorului fidel de a subscrie la un pret de 5 ori mai mic decat cel din piata (0.1 lei fata de 0.535 lei) cate 735 actiuni la 1000 detinute si care nu a determinat o depreciere foarte mare mai ales in prima zi de subscriere, pretul ajustat scazand doar cu 30% fata de o depreciere teoretica calculata la 38% (de la 0.93 la 0.578 lei).

Putem de fapt considera ca asteptarile investitorilor au fost in prima zi de subscriere cu 8% mai mari decat pretul teoretic. Acest fapt a contat mult in deprecierea ulterioara, randamentul perioadei trecand in zona negativa si pozitionandu-se in zona lui -7.44%.

Daca evaluam deprecierea perioadei avand in vedere cele doua extremitati (pret ex MCS si pret actual) vom observa o coborare a randamentului cu 17% ( de la 0.645 la 0.535).
La nivelul acestor valori putem aproxima o revenire maxima a pretului pe TS pana in zona lui 0.65 lei, adica o crestere de peste 17%.
Deoarece ulterior acestea au ajuns sa fie chiar negative, scazand cu cca 7.44%.

BRK
2.92 / 2.72 / 2.5 / 2.26 / 2.44 (si inca nu avem intrarea actiunilor ultimului MCS)

Imi mentin punctele de vedere de la cazul I adaugand ca deprecierea fata de data dinaintea datei de inregistrare este de 11.9%.

CONCLUZII GENERALE
- participarea la un MCS trebuie sa fie decisa in baza unei analize serioase avand in vedere mai multe aspecte dintre care esentiale sunt: data intrarii, modul de participare, destinatia capitalului atras si profitabilitatea emitentului, sectorul de activitate, strategia aleasa pentru a optimiza profitul urmarit.

- nu toate si nu in orice conditii participarile la MCS sunt rentabile si de aceea trebuie foarte bine aleasa strategia. Din pacate la noi ajustarea preturilor dupa MCS (fireasca) este mult influentata de slaba lichiditate din bursa, specularea momentelor de scadere si accentuarea deprecierii preturilor in mod artificial, blocarea pe termen lung a intrarii actiunilor in piata.

- exista o diferentiere la nivelul actiunilor care au facut MCS in sensul in care unele actiuni suporta mai bine ajutarea preturilor dupa MCS (depinde si de volumul MCS) si reusesc sa remonteze mai repede diferenta de pret.

Gata, pot spune ca am terminat articolul …. dar tema inca ramane de actualitate.

Cred ca se stie deja de declaratia publica a lui Hugo Chavez, presedintele Venezuelei, cu ocazia deschiderii summitului OPEC, care avertiza deocamdata prin vorbe ca pretul petrolului poate sa ajunga nu la 100$/baril ci chiar 200$/baril. Desigur ca aceste spuse constituie mai mult o simpla amenintare la adresa unor influente americane ce se simt indreptate asupra Venezuelei si a altor state arabe.

Chiar daca regele Abdulah al Arabiei Saudite a limpezit apele fara a sprijini spusele lui Chavez piata de capital a reactionat imediat si va reactiona tot timpul conjunctural.

Deja unii analisti americani incearca sa speculeze aceste vorbe (cum era de asteptat) si spun ca pretul companiilor care lucreaza cu acest produs poate creste cu peste 30% in cazul in care pretul la petrol ajunge la 150$ /barili.

Inainte de a vedea care va fi tendinta pretului la petrol in viitorul apropiat, bazay mai mult pe fapte obiective si nu pe spusele lui Chavez, este bine de vazut care sunt rezervele de titei din lume si care sunt principalii candidati la titlul de tara bogata un aurul negru.

Mai intai este bine de cunoscut ca la nivel global aceste rezerve de titei ating cca 40-50 de ani de consum, al nivelul cererii actuale, insa in conditiile cresterii continue a acestei cereri nu se stie daca aceasta estimare va mai fi valabila peste cativa ani. Unii estimeaza aceasta rezerva la cca 3000 mild barili (numai Irakul detine 10% din prod lumii si asta reprezinta ceva de interes pe bursa cand se intampla ceva serios la rafinariile acestei tari).

Cele mai mari bogatii in titei le vom gasi in Arabia Saudita cu peste 266 mild barili, apoi in ordine Irak cu peste 250 mild barili, Kazakhstan cu 74, Venzuela cu 40, Nigeria 36, Canada, China, Mexic, Irak, Sudan, Iranul cu 30, Qatar cu 15 mild barili si alte tari din OPEC … mai putin are Marea Britanie in prezent care a coborat de pe un loc 9 in lume undeva la coada clasamentului dintre cei mai bogati cu doar 4.5 mild barili.

Pentru a vedea forta OPEC vom prezenta care sunt cele 13 tari membre : Arabia Saudita, Irak , Iran, Venezuela, Nigeria, Qatar, Kuweit, Indonezia, Libia, Algeria, Emiratele Arabe Unite, recentele intrate Ecuador si Angola. Ele detin cca 80% din rezerve si 40% din exporturi
Acestea sunt rezervele. Numai in anul 2004 din cele 83 mil barili/zi 33 mil barili erau de la OPEC.

Nu trebuie neglijat un lucru ca unele tari membre OPEC au avut si au probleme serioase cauzate de scaderea continua a dolarului american. Un exemplu Qatar a avut inflatia in acest an de max. 14.8%, iar EAU au avut in august inflatia de 9.3%. Deci, in ciuda incasarilor mai mari datorate cresterii pretului, aceste tari se confrunta cu probleme serioase.

Asa ca o modificare a politicii monetare a acestor tari la nivelul intregii regiuni ar afecta puternic dolarul american.

O decuplare de dolar pentru aceste tari poate duce la o devalorizare si mai mare a acestei monede (ex … cand dolarul a ajuns la 1.4 in raport cu euro).

Daca privim cererea vom observa ca numai China este raspunzatoare in prezent de 40% din ea in ultimii patru ani, dupa care urmeaza SUA si Japonia.

Toti asteptam sa vedem ce decid tarile membre OPEC mai ales ca la 1 noiembrie s-a majorat productia zilnica cu inca 0.5 mil barili pe zi si nu s-a cunoscut. Factorul care a influentat a fost criza ipotecara din america cu repercursiuni pe toate pietele financiare.
Ramane de vazut daca OPEC va gasi solutii pentru stabilizarea pretului petrolului, element cheie inclusiv in ceea ce priveste evolutia economiei americane.

Pentru tara noastra este edificator de spus ca o crestere cu 10$ a pretului barilului de petrol inseamna o suplimentare a importurilor cu cca 300 mil euro anual. In anul 2000 cand pretul petrolului a ajuns de la 28$/baril la maximul de 35$/baril s-au creat mari probleme la nivelul tarilor importatoare de titei, cum a fost Franta.

Am revenit, este adevarat cu intarziere, insa asteptarea a fost programata tocmai pentru a vedea care vor fi rezultatele summitului recent incheiat. As fi putut miza la inceput pe faptul ca lucrurile vor fi favorabile stabilizarii pretului, dar iata ca ceea ce sperau multi nu s-a implinit … OPEC nu a decis cresterea nivelului productiei si pretul petrolului parca a luat FOC.
Ba dimpotriva unii reprezentanti OPEC afirma ca pretul de 100$ este corect in conditiile date.

Mai exista o sansa ca la intalnirea de la inceputul lui decmebrie tarile membre OPEC sa fie de acord cu o noua crestere a productiei (prima a fost in septembrie cu 0.5 mil barili/zi), insa aceasta vine prea tarziu iar efectele sale se vor vedea dupa sarbatori, in luna ianuarie 2008 …

Situatia pretului petrolului este incerta in aceste momente si este greu de estimat daca pretul va creste anul viitor la 150$ sau va scade sub 100$ pana la sfarsitul acestui an.

Putem observa ca anul acesta pretul la petrol a crescut cu cca 60% (cine se gandea la asa ceva asta vara, cred ca NIMENI), iar un pret similar a mai fost atins doar la inceputul razboiului din Irak.
Ceea ce ar trebui sa ne framante mai mult acum este deprecierea masiva a dolarului si ca aceasta este moneda in care se vinde petrolul in unele tari membre OPEC, iar atata timp cat dolarul este jos si pretul la petrol va fi mentinut ridicat pentru a compensa aceasta depreciere. Este posibil ca la o apreciere a dolarului si pretul la petrol sa scada.

Pe de alta parte daca privim piata din Ro este evident ca pe o depreciere asa mare a leului corelata cu asceniunea pretului la petrol este dezavantajoasa foarte mult mersului economiei Romaniei dependenta in parte mare de acest produs, dar care are si unele sincope in drumul sau.

Daca tendinta pretului petrolului este de crestere si cu volatilitati importante atunci acesta va avea efecte asimetrice in economie. Exista metode de a studia aceasta influenta asupra bursei si a activitatii economice in general .. este vorba de un vector multivariat de autoregresie (VAR), care a fost folosit inclusiv in anul 2001 in Grecia.

Imi aduc aminte ca in martie 2000 OPEC a decis sa creasca pretul la 22-28$/baril.Daca pretul ramanea 20 de zile peste 28$ sau 10 zile sub 22$ atunci productia va creste cu 0.5 mil barili pe zi tocmai pentru a stabiliza pretul petrolului. Ulterior cand pretul a depasit limitele impuse si a ajuns la 34$ pe 8 septembrie organizatia celor 21 state Asia-Pacific a luat decizia de a cere OPEC majorarea din nou a productiei, care s-a si realizat.

In prezent asa cum se poate observa pretul petrolului a ajuns o “arma” in mana unor state prin intermediul careia se regleaza niste conturi, petrolul fiind de mult timp la nivel de politica statala si interstatala.

Pe de alta parte este mai mult decat evident ca pretul petrolului duce la cresterea pretului la benzina si de aici influenta este mai clara. La o economie puternica unde inflatia este stabila influenta cresterii pretului petrolului nu prea se simte in schimb ea are o influenta destul de puternica si negativa asupra mersului economiei peste un anumit prag critic.

Ne mai aducem aminte ca in anul 1980, dupa revolutia din Iran, care a dus pretul petrolului la CER, inflatia americana a atins un nivel de 13.5% si datorita faptului ca FED nu a luat masuri la timp.

Care este pragul pretului petrolului de unde sa ne facem griji serioase si daca va fi atins este greu de spus insa dpdv teoretic orice este posibil mai ales acum cand OPEC nu a dorit sa ia masuri pentru stabilizarea pretului. Deci …. mare atentie la pretul petrolului.

Sunt adeptul faptelor reale si nu al celor prezumptive. Deocamdata am certitudinea ca nu exista indicii pentru o recesiune economica in SUA si ca deprecierea globala a pietelor de capital vine mai mult in concordanta cu o corectie secundara a indicilor bursieri bazati pe asteptarile investitorilor (care intotdeauna sunt mai mari decat realitatea faptelor) comparativ cu rezultatele ulterioare reale macroeconomice sau economico-financiare ale emitentilor.

Totusi nu putem ignora unele semnale care ne pot conduce si la varianta unei recesiuni economice cu consecintele respective. Desigur ca mai este putin pana vom afla, in primul rand prin deciziile FED din data de 20 noiembrie privind proiectiile politicii monetare pana in anul 2010, dar si prin cele din data de 10 decembrie cand vom avea deja o confirmare a politicilor pentru perioada imediat urmatoare, anul 2008.

Pentru un bun trader, investitor cu experienta, prognozarea viitoarelor miscari din piata este un lucru esential in ajustarea planului sau de afaceri potrivit schimbarilor ce pot interveni in evolutia bursei aceasta fiind o conditie de baza sa ramana activ si profitabil pe piata.

A predictiona o recesiune este ca si cum ai incerca sa prognozezi o furtuna perfecta. Este usor sa vezi norii negrii de la orizont (ca cei de acum), insa este greu sa vezi puterea vantului, directia acestuia si mai ales intensitatea furtunii. Asa este si cu recesiunea economica.

Am vazut cand putem identifica o recesiune economica, care sunt conditiile aparitei acesteia, insa este bine de spus ca asa ceva are un impact deosebit de grav asupra preturilor actiunilor.

Desigur bursa din Ro inca nu s-a confruntat cu asa ceva si elementele unei recesiuni economice pot constitui o noutate.
Am putut vedea in istoric influenta recesiunii din perioada oct. 1990 si 1992 din America
Se observa ca INVESTITORII PE TERMEN LUNG nu au de ce sa-si faca griji, in schimb cei care sunt pe TS ar trebui sa aiba mai mult in vedere acest lucru. Cum nu exista numai investitor pe termen lung, mai ales pe o piata emergenta, este firesc ca aceste analize sa fie facute de fiecare in parte.

In acest caz, cel mai bun lucru este sa-ti analizezi structura portofoliului si sa-ti iei din timp masurile necesare astfel incat toleranta la risc sa fie diminuata si chiar controlata.

Desigur ca o prima metoda este sa investesc sau sa includ in portofoliu acele actiuni care au un risc limitat, un risc minim. Acest lucru il pot realiza daca imi aleg acele actiuni care in istoric au demonstrat ca pot face un rebound RAPID pe o vanzare masiva caracteristica pietei mai multe zile la rand (un sell offs). Mai jos vom da ceva exemple.

Cum pot investitorii pe TS sa se protejeze la recesiune?
Pai, fara a vorbi de avantajele si dezavantajele pietei de la Sibiu, fiind investitori activi la BVB vom privi dupa acele actiuni care au indicatorul ALPHA maxim si cel BETA minim (1 sau chiar sub 1)

Ce este indicatorul ALPHA ?
Coeficientul masoara cu cat randamentul investitiei anuale depaseste randamentul oferit de dobanda obligatiunilor nepurtatoare de risc sau un alt indice de referinta privind randamentul investitie (poate fi si randamentul mediu al bursei, al lui BET). Am putea spune ca el masoara eficienta investitiei, adica diferenta dintre randamentul real si cel estimat, cel asteptat.

Ce este indicatorul BETA?
El este cunoscut de multi investitori dar este mai putin luat in atentie. El compara miscarea unei actiuni cu un element de referinta (de regula un indice bursier, de ex. BET) si arata cum raspunde actiunea la miscarile bursei folosind analiza regresiei. Cu cat este mai sus BETA cu atat mai volatila este actiunea. Asa ca in cazul nostru cu cat este mai mic cu atat mai bine (beta = 1 sau sub 1).

Concret .. daca avem o variatie a indicelui BETA de 2% atunci actiunea care are coeficientul BETA egal cu 2 va avea variatia de 4% si deci un risc mai mare.
Exista metode de calcul al acestui coeficient de risc, una dintre ele este metoda DCF, insa este mai bine sa apelezi la SSIF care fac asa ceva, unul dintre ele fiind Vanguard, Intercapital …

Relatia dintre alpha si beta este in stransa legatura cu strategia de investitii si ea masoara performanta unei investitii. De aceea cand alpha este mare si beta la fel este mare acest lucru nu este convenabil deoarece in cazul unei deprecieri pierderile pot fi mari.

Am fost curios sa apreciez dupa coeficientul BETA si indicatorul SHARPE (similar coeficientului ALPHA) o parte din actiunile de la BVB care s-ar potrivi cel mai bine pentru portofoliul in caz de recesiune economica.

Iata rezultatele indicatorilor de piata, pe sectoare si in ordinea : indicator BETA/volatilitatea medie lunara/indicator SHARPE lunar / indicator SHARPE 6 luni :

Industria prelucratoare
- ind. alimentara si a bauturilor
ALBZ 0.70 / 22.45% / -0.67 / 0.66
UARG 0.51 / 14.37% / 0 / -0.69

- industria mijl de tp rutier
CMP 0.81 / 12.06% / -0.66 / 0.74

- industria altor mijloace de tp.
ATRD 0.43 / 25.36% / -0.58 / 0.2
REFE 0.62 / 20.32% / -0.61 / 0.69
SNO 0.75 / 15.42% / -0.77 / 0.02
TBM 0.34 / 6.96% / -0.32 / -0.21

- industria de prelucrare a titeiului
RRC 1.13 / 12.45% / -1.28 / 0.25

- fabricarea substantelor si produselor chimice
AMO 0.62 / 18.7% / -0.01 / 1.6 , conditia fiind profitabilitatea operationala
ATB 0.65 / 7.65% / -0.94 / 0
BIO 0.64 / 8.5% / -1.78 / 2.23
OLT 1.03 / 14.42% / -0.85 / 4.1 , cu unele retineri date de indicele BETA

- fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice
MJM 1.38 / 38.87% / -0.37 / -0.05
PPL 0.72 / 11.53% / -0.1 / 1.24
ROCE 1.38 / 38.87% / -0.37 / -0.05

- fabricarea altor produse din minerale nemetalice
CEON 0.24 / 24.07% / -0.34 / 2.08
CERE 0.7 / 114.85% / -0.59 / 0.19, mare grija la oscilatiile masive de pret, incercarea de trend speculativ

Sectorul industria extractiva
MEGY -3.05 / 301.67% / -0.05 / 0.16
PTR 0.89 / 17.99% / -0.37 / -0.07
SNP 1.08 / 9.23% / -0.62 / -0.29

Industria metalurgica
ALR 0.58 / 16.3% / -0.47 / 0.29
PTRO 0.81 / 14.8% / -1.51 / -0.5

- industria constructii metalice si produse din metal
ARAX 1.0 / 55.99% / -0.58 / -0.08
COMI 0.52 / 17.06 / -1.46 / -0.69

Energia electrica si termica, gaze si apa calda
TEL 0.82 / 9.03% / -1.71 / -1.22

Alegerea portofoliului numai dupa cei doi coeficienti este un prim criteriu de selectie pentru aceasta situatie. La ea se va adauga obligatoiru si alti indicatori de baza ai analizei fundamentale prezentati in materialele acestui blog.