Am primit chiar astazi un raspuns, eu as spune formal, din partea atat a domnului Ancuta cat si CRC Sibiu care ma determina pe buna dreptate sa le prezint celor doi o tema/lectie privind modul cum se procedeaza pentru aplicarea unui algoritm de calcul in vederea stabilirii riscului de piata la derivate, fie si pe o piata mai putin lichida.

Dar mai bine las imaginile sa vorbeasca de la sine

Pagina I

Pagina II

Interesanta expunere de motive, NU ? Insa adevarul il vom vedea mai jos.

Aceasta postare va sta la baza unui material, pe care-l voi prezenta cu concluziile respective in urmatorul articol ce-l voi scrie la Romania Libera. De ce aceasta masura ?

Deoarece, asa cum spuneam chiar in adresa respectiva, domnii de la aceste institutii ne trateaza pe noi investitorii simpli cu foarte mare superioritate si/sau dezinteres, chiar daca nu ne spun asa ceva direct in fata.

Consider ca cei in cauza TREBUIE sa aiba mai multa intelegere si fata de aceasta categorie, a investitorilor minoritari, chiar daca comisioanele ce vin de la noi, micii individuali, sunt mult mai mici decat cele primite de la fondurile de investitii ori investitorii semnificativi.

Asa ca iata cum mi-am structurat lectia in cele doua parti:

Partea I
1. Ce este riscul de piata ?
2. Elementele riscului pietei de derivate.
3. Adrese de site-uri ce pot fi utilizate pentru documentarea “specialistilor operatori si regulatori”.

Partea a II a
3. Politici privind riscul sistemic
4. Istoria marjei
5. Oportunitatile unui investitor de a reduce RISCUL si costurile tranzactiei.

CE ESTE RISCUL UNEI PIETE DE DERIVATE-FUTURES ?
Tot vorbim pe la colturi despre risc in general si riscul unei piete de capital, in special.
Ei bine, fie ca este risc seismic, meteorologic, de boala, de creditare etc riscul este un eveniment VIITOR POSIBIL a carei manifestare poate afecta negativ starea fizica/materiala, financiara si de sanatate actuala, precum si obiectivele unui proiect fie din punct de vedere tehnic, al costului sau al programului calendaristic.

La nivelul unei piete de derivate, chiar si a celei de la Sibiu, riscul capata mai multe interpretari.
In primul rand chiar si domnul Ancuta Teodor vede riscuri peste tot mai ales atunci cand se intreaba retoric “Ce nu este risc azi ? “.

Probabil ca de la acest interviu dat in mai 2008 presedintele BMFMS a uitat ca datele problemei s-au schimbat radical si ca ceea ce a promis atunci nu s-a implinit pana in prezent.

“Teodor Ancuta: Intrarea in actionariatul Bursei din Sibiu a Bursei de la Varsovia a reprezentat in primul rand recunoasterea internationala a institutiei noastre si a faptului ca am devenit o forta in zona Europei Centrale si de Sud-Est. Apoi, Bursa din Varsovia reprezinta pentru noi acel partener strain puternic, cu nume, pe care ne bazam in procesul de dezvoltare a pietei sibiene. Ma refer la demersurile legate de introducerea unei piete spot la Sibiu pe care singuri ar fi fost mai greu sa o dezvoltam rapid in ideea de a recupera cei doi ani pierduti in discutiile de fuziune cu BVB”.
Chestia cu faptul ca am devenit o forta in aceasta regiune este contrazisa dureros de ultimele statistici internationale privind locul bursei romanesti care din pacate este o “FORTA” printre ultimele locuri alaturi de Bulgaria, Serbia, Vietnam etc.

Domnule Ancuta, nu va intrebati oare DE CE nu ne-am miscat deloc din aceasta pozitie fruntasa ?

Nu in ultimul rand tot domnul Ancuta - seful de la Sibex spunea in acelasi articol ca
“avem de partea noastra profesionalismul si experienta a 10 ani de munca. Produsele noastre sunt construite intr-un mod mai atractiv pentru investitori, iar sistemul de clearing este mult mai performant, Casa de Romana de Compensatie fiind o institutie foarte bine organizata si puternica financiar care la aceasta ora poate sa faca fata la orice risc. Cand stai cu milioane de euro in cont pentru acoperirea riscului siguranta este mult mai mare decat atunci cand stai cu soft in capitalul social”.
Nu inteleg ultima chestie cu “CRC … poate sa faca fata la orice risc“, cat despre profesionalism NO COMMENT.

Si atunci dupa opinia mea, care este riscul pietei de derivate de la Sibiu ?
Riscul unei piete de capital este un risc financiar, adica un factor fundamental al afacerilor ce vizeaza obtinerea unui profit si ca in orice afacere cu cat profitul urmarit este mai mare cu atat riscul este mai mare, adica pierderile potentiale sunt mai mari.

De aceea orice operator de piata, ca orice societate comerciala, incearca sa-si maximizeze profitul pin gestionarea riscului specific bursier si prin evitarea sau transferarea celui pe care nu doreste sa-l preia. Este evident ca o strategie performanta trebuie sa cuprinda atat programe cat si proceduri de gestionare a riscurilor bursiere care vizeaza, de fapt, minimizarea probabilitatii producerii acestor riscuri si a unei expuneri potentiale.

Acest lucru rezulta din obiectivul principal al acestor politici, anume acela de minimizare a pierderilor sau cheltuielilor suplimentare suportate de operatorul pietei si SSIF, iar obiectivul central al activitatii lor il costituie obtinerea unui profit cat mai mare pentru actionari.

Elementele riscului pietei de derivate.
Sunt mai multe elemente insa eu voi analiza doar trei dintre cele mai importante:
1. Riscul efectului de levier similar am putea spune cu un risc de creditare - putem vorbi aici efectiv de norme/tehnici de control al riscului (risk management) scrise in multe carti de specialitate si care se gasesc usor.

2. Riscul de lichiditate - definit de limitele OPEN INTEREST la care piata instrumentului respectiv devine mai putin volatila, adica este strong

3. Riscul de pret - care se bazeaza pe modele de valori conventionale ale riscului (VaR). Date si informatii despre VaR se pot gasi foarte usor fiind multe carti despre asa ceva.
Oricum cateva date generale pot fi gasite la acest link, inclusiv despre modele de calcul al riscului la pierderi. Nu voi dezvolta acest subiect, poate cel mai important din politica unui risc sistemic, deoarece astept raspuns din partea altor institutii in masura sa se ocupe de asa ceva (CNVM, BVB, CRC, Sibex).

Este totusi surprinzator cum dupa atatia ani multi operatori de piata si regulatori/reglementatori ai acesteia se bazeaza tot pe date statistice ale volatilitatii pentru a estima riscul pretului si nu folosesc algoritmi/programe de calcul profesioniste.

Metodele de simulare a riscului MONTE CARLO
In domeniul pietelor financiare sunt cunoscute metodele Monte Carlo care evalueaza si analizeaza instrumentele, portofoliile si investitiile prin SIMULAREA diverselor surse de incertiduni, care afecteaza valoarea lor si care determina VALOAREA lor MEDIE deasupra unei limite admise.

Avantajul acestor metode fata de celelalte tehnici creste odata cu dimensiunile unei problematici in crestere.
Nu cred ca specialistii Sibex sau CRC nu cunosc despre aceste metode, mai ales ca ele se predau la cursurile de brokeri organizate de catre operatorul de piata respectic’v. Asa ca as fi asteptat mai degraba un rezultat pe aceasta metoda sau pe baza altor tehnici de calcul ale riscului de piata cunoscuti deja (vezi Global Derivatives).

Sunt convins deopotriva ca tot cei de la Sibex cunosc sau vor afla cu acest prilej cateva carti in domeniul acestei metode de altfel foarte cunoscuta.

CARTI
Peter E. Kloeden and Eckhard Platen (1992). Numerical Solution of Stochastic Differential Equations. Springer - Verlag.
Bruno Dupire (1998). Monte Carlo:methodologies and applications for pricing and risk management. Risk.
John C. Hull (2000). Options, futures and other derivatives (4th ed.). Prentice Hall. ISBN 0-13-015822-4.
Damiano Brigo, Fabio Mercurio (2001). Interest Rate Models - Theory and Practice with Smile, Inflation and Credit (2nd ed. 2006 ed.). Springer Verlag. ISBN 978-3-540-22149-4.
Peter Jäckel (2002). Monte Carlo methods in finance. John Wiley and Sons. ISBN 0-471-49741-X.
Paul Glasserman (2003). Monte Carlo methods in financial engineering. Springer-Verlag. ISBN 0-387-00451-3.

Dintre toate aceste carti de specialitate eu m-am oprit asupra “RISK BOOK” scrisa de Bruno Dupire deoarece acesta a fost recunoscut in anul 2006 de catre ICBI Global Derivatives Industry, ca cel mai important practician de derivate pentru perioada 2001-2006.

Programe-soft calcul risc metoda MONTE CARLO
Totodata exista si SOFT pentru aplicarea metodelor de risk Monte Carlo si care poate fi gasit AICI, el fiind free pentru 15 zile de teste, mult mai usor decat prin utilizarea aplicatiei Excell.

Soft in Excell pentru conditii incerte - modele MONTE CARLO
Un exemplu al unui program in Excell este SimulAr care poate fi gasit la acest LINK.

Acesta pemite analiza riscului in conditii incerte folosind mai multe variabile (factori de influenta).

Probabil ca unii se asteapta sa fac eu aceste determinari, insa din pacate nu sunt pasionat asa de mult sa fac eu treaba altora, mai ales cand stiu ca are cine s-o faca . Am vrut numai sa demonstrez ca raspunsul Sibex si CRC este FORMAL, iar comparatia cu OneChicago si cele 20% marja aplicata la piata futures nu se sustine mai ales ca, asa precum spuneam in adresa, aceste piete au institutii de cercetare foarte bine puse la punct si folosesc de mult aceste calcule.

ATENTIE domnilor specialisti, acolo unde exista aceste marje destul de ridicate, gen OneChicago … traderii beneficiaza in schimb de alte facilitati si anume de COMISIOANE REDUSE, ceea ce nu este cazul nostru, dar si de instrumente-tehnici diferite de protectie si stimulare pentru a ramane in piata cat mai mult activ pentru a nu mai vorbi de garantii gen portofoliu la bancile de investitii, care ele preiau riscul din piata fara ca acesta sa stea cu punga tot timpul deschis ca maine marja iar se modifica si tot asa.

Consider ca la acest capitol o masura foarte buna ar fi un lobby pe langa Ministerul Finantelor pentru ca cel putin 2 ani de aici inainte sa nu se perceapa IMPOZIT pe profitul obtinut din tranzactionarea la bursa, inclusiv pentru aceste instrumente futures.

Daca dorim lichiditate si deci open interest mai mare - adica riscuri mai mici - atunci trebuie sa inlesnim acest lucru, sa ne luptam pentru a crea cadrul propice pentru aceasta lichiditate in conditiile in care depozitele bancare ale populatiei (diponibilitatile acesteia) s-au imputinat substantial in ultimul an.

Atat timp cat salariul mediu pe om este cu mult sub pragul de saracie din SUA (ex. o familie de 2 persoane din SUA este saraca daca venitul anual este sub 5200 dolari, iar la noi se ajunge putin peste acest nivel) atunci degeaba ne vom chinui sa gasim acea categorie de mijloc care sa aiba tot timul bani la tescherea pentru a alimenta de 20-40-80% in plus contul futures.

Stiu specialistii Sibex si CRC aceste diferente ? Daca da, atunci de ce ne plangem ca lichiditatea este mica cand noi - operator si regulator derivate - impunem noi restrictii ce presupun un efort financiar continuu si saltaret atat timp cand salariul nostru nu creste la fel ci mai mult scade in mod real. Ne tot spuneti ca daca nu avem bani sa nu ne bagam.

Pai, cand am facut noi planul de afaceri acum 1 an sau 6 luni situatia a fost alta si dintr-o data ne trezim ca acesta nu mai este bun deoarece peste noapte trebui sa ne dublam capitalul investitional ca cineva nu doreste sa-si asume nici un risc aruncand totul pe umerii clientilor sai.

Nu-i de mirare ca acestia nu stiu ca unui roman cu un salariu mediu obisnuit i-ar trebui 50 de ani sa ajunga la nivelul mediu al unui european pentru a nu mai vorbi de cel american si atunci de unde aceste comparatii cu OneChicago fara a mai vorbi de faptul ca sistemul de creditare la noi lasa mult de dorit cu dobanzi foarte mari, pe langa faptul ca acest procent se aplica la ei de ani de zile, iar in ultima perioada nu au fost modificari, ba dimpotriva creditarea s-a mai relaxat.

Asa ca va trebui sa vedem ce politici de risc sistemic ar putea aplica componentele bursei autohtone, inclusiv bursa de derivate de la Sibiu, chiar daca acestea vor necesita cheltuieli suplimentare.
Dar acest lucru in partea a II a lectiei.

3. Linkuri utile

Monte_Carlo_methods_in_finance

Risk.net

Charter/DupireBruno
MonteCarlo Simulation in Finance, global-derivatives

Monte Carlo Method, riskglossary

The Monte Carlo Framework, Examples from Finance, Martin Haugh.

Buna dimineata,

Am cateva aspecte de prezentat astazi.

A. Am elaborat deja adrese catre institutiile bursiere (Sibex, CRC Sibiu, CNVM si Asociatia brokerilor) pentru analizarea si solutionarea urgenta a masurilor haotice aplicate la nivelul componentelor pietelor de capital privind modificarea marjelor la contractele futures. Probabil ca nu toti cititorii acestui blog vor fi de acord cu punctul meu de vedere prezentat mai jos si nici nu cred ca cineva va da curs acestor demersuri insa “DOMNII SI DOAMNELE” care sunt la conducerea acestor institutii trebuie sa gandeasca ca piata este formata si din investitori minoritari, care stiu ce vor si nu accepta o situatie de compromis la nivelul aplicarii unui cod bursier si ca suntem direct interesati sa avem o piata matura si puternica, chiar daca ei nu vor asa ceva.

Iata solicitarile mele adresate acestor institutii :

Având în vedere unele reacţii ale traderilor de la Sibiu, ca urmare a modificării marjelor contractelor futures de la cca. 10% la 15%, precum şi intenţia operatorului Sibex de a continua această acţiune cu efecte deloc favorabile unei pieţe de capital ce se doreşte a fi aliniată la standardele europene, vă adresez următoarele solicitări:

Sper sa mentineti o legatura mai stransa si cu traderii/investitorii minoritari din piata deoarece o piata matura va avea nevoie de toate categoriile de traderi, iar cea de mijloc, care lipseste cu desavarsire acum, nu se va putea forma decat din randul investitorilor minoritari actuali.

Gata cu revolutia pe bursa sa trecem la lucruri mai apropiate noua.

B. INTRAM PE CORECTIE ?
Probabil ca v-ati dat seama ca dupa culoarea de fond a blogului suntem pe o scurta perioada de corectii negative dupa ce indicii bursieri au atins treptat … treptat noi maxime ale acestui an foarte turbulent.

Deja, din ce in ce mai multi brokeri si analisti incep sa creada intr-o corectie viitoare mai mare, dupa unii deprecierea ar fi si sanatoasa daca indicii ar scadea cu 20-30% in aceasta luna sau in luna octombrie (nu cred ca este cazul sa ne aducem aminte ce ne-a adus luna octombrie a anului trecut, in general, pe toate pietele).

Vorbeam ieri de niste praguri de rebound pentru indicele S&P 500 cum ar fi cele de 50% sau 61,8% Fibonacii fata de downtrendul major 2007-2009 si ca acestea sunt TINTE pentru atingerea unor profituri planificate de catre fondurile de investitii straine, mai ales de hedge funds foarte speculative.

Ei bine un prag de rebound de 10500 puncte pentru Dow Jones este tot o TINTA desigur pe TS, insa in conditiile in care stirile actuale nu sunt tocmai favorabile acestei ascensiuni pe termen foarte scurt, bursa (adica tot marile fonduri sau banci de investitii financiare) vor incerca sa forteze un sell off pana la un nivel/prag de suport de unde aceasta ascensiune este posibila, mai ales pe fondul unor vesti usor cosmetizate.

Ma astept ca estimarile analistilor straini pentru rezultatele de la Q3 sa fie totusi mult impinse in sus compartiv cu cele pesimiste stabilite inainte de raportarile de la Q2/2009 tocmai din acest motiv, iar cu prilejul raportarilor companiilor acestea sa fie cel mult la nivelul estimarilor.

Asa cu dupa parerea mea vom vedea o mica corectie negativa a momentului actual necesara si bine ar fi sa fie sanatoasa, apoi o ascensiune spre aceste tinte mentionate mai sus, dupa care inceputul unei CORECTII MAJORE.

C. Acesta este un scenariu mai mult personal, bazat pe evolutia unor indicatori de apreciere REALA a pietelor determinati de metode diferite. Eu am citit despre 3 astfel de metode, dar este posibil sa fie mai multe.

Ieri am vorbit despre metoda nr. 1 privind evolutia istorica a indicatorului multiplu de piata P/E 1 la indicele american S&P 500, astazi vom vorbi despre “SOLUTIA celor 11%” sau mai bine spus despre “SOLUTIA ROE - returns on earnings/rata anuala a castigurilor nete”

Metoda ROE 11%
Metoda a aparut pe site-ul Barrons in anul 2005 si se refera la urmatoarele aspecte:
- castigurile medii la o companie americana pentru o perioada de 20 de ani este egala cu 11% fata de valoarea contabila a firmei , mai ales pentru intervalul 1920-1986 (1920-1939, 1921-1940, 1922-1941 etc).

- aceasta rata a castigurilor anuale nete din ultimii 20 de ani a ramas imuna atat la inflatie, razboaie sau roice alti factori externi.

- oricum ROE la nivelul indicelui DOW a avut o medie de 18% pentru intervalul 1995-2005 ceea ce inseamna 7% peste media istorica/seculara a acestuia. Asa ca pe baza “Legii reversiei trendului ROE ar trebui sa creasca cu o rata dominuata cu 7% fata de media acelaiasi perioade de timp.

- metoda acestei analize se aplica la rezultatele trimestrului II al anului 2007 cand intr-adevar castigurile medii au scazut cu 4% fata de ultima perioada de 20 ani.

In alta ordine de idei valoarea medie contabila a crescut cu 4.8% pe an pentru fiecare interval de 20 ani din perioada 1920-2003, care este foarte aproape de nivelul de 4.5% ce reprezinta rata REAL istorica de crestere a indicelui DOW.

In esenta articolul respectiv arata ca, istoric, media valorii contabile a firmelor incluse in indicele Dow a crescut de 1,5 ori. Dupa parerea mea, in situatia in care valorea medie contabila a firmelor din Dow a fost in 2007 de 3000 atunci valoarea medie a preturilor actiunilor din indicele DOW din piata ar fi trebuit sa fie in jur de 4500.

Pe aceasta baza, unii analisti au estimat folosind Legea reversiei trendului ca piata …. ATENTIE … la jumatatea anului 2007 se va deprecia ulteriror pana la valoarea de 4500 dolari pentru o perioada scurta de timp.

Daca vom compara aceste date cu minimul din martie 2009 vom observa ca nivelul atins la 6440.08 este inca departe de aceste estimari si pe aceasta baza unii pesimisti se asteapta ca in viitor, probabil in 2011, indicele Dow sa coboare pana la nivelul acestor estimari anterioare.

Dar ca orice estimare, pesimista sau optimista, aceasta trebuie incadrata intre anumite limite minime/maxime si pe o anume conjunctura. In timp, datele problemei sufera modificari minore insa esenta ramane aceeasi (a nu se uita faptul ca in cazul estimarii ROE factorii externi sunt exclusi) .

Eu personal, inca nu inclin sa dau crezare acestor aspecte insa dpdv al cunoasterii unei analize realiste merita sa stim cat mai multe metode, sa le testam si apoi sa le aplicam daca sunt veridice. Deocamadata aceasta metoda s-a apropiat cam 70% de adevar si deci merita luata in consideratie cu acuratetea respectiva.