TRAIAN

Ma uit la stirile de la TV si cu toate zvonurile alarmiste, care au fost inainte de a incepe iarna ca vom avea vremuri ca in 1954 cand casele au fost acoperite de zapada, nu-mi vine a crede ceea ce se prezinta si cum toate imaginile sunt cu adevarat dezolante intr-o tara care se vrea europeana, intr-o tara in care numarul personalului administratiei locale depaseste cu mult media din UE.

Trebuie spus ca pentru aceste situatii de urgenta EXISTA clar definita o legislatie, cu institutii dedicate pentru aceste cazuri si mai ales cu responsabilitati precise pornind de la nivel central (prim ministru, ministere, prefect, consiliul judetean si primarii, comitete si alte institutii de specialitate). Este vorba de OUG 21/2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta.

Nu intamplator exista un CNSU (Comitet National pentru Situatii de Urgenta) patronat de Ministerul Administratiei si Internelor, la nivel national. La fel exista acest IGSU (inspectorat General pentru Situatii de Urgenta), ca organ de specialitate in domeniu, la nivelul MAI si care are planuri de interventii in caz de calamitati pornind de la inundatii, cutremure, deszapeziri, etc. unde sunt prevazuti toti factorii care concura la aceasta interventie.

Iar la nivel local exista de asemenea Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta condus de prefect, care la randul lui are un plan de interventii al judetului “pastrat” la ISUJ (Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta judetean), alt organ de specialitate in domeniu de aceasta data la nivel judetean.

In plus exista comitete locale pentru situatii de urgenta conduse de primari. Iata o intreaga INFRASTRUCTURA BUGETARA pentru aceste situatii de urgenta platita cu bani GREI din bani publici, deci din banii nostrii de contribuabili amarati. Exista deci un CADRU LEGAL cu raspunderi clare pentru asa ceva, dar nu EXISTA oameni, UN EXECUTIV, care sa puna in aplicare eficient aceste prevederi.

Deci daca privim bine la schema de mai jos ne vom da seama de AMPLOAREA de RESPONSABILITATI, care este creata prin lege si care din pacate in aceasta perioada a actionat total IRESPONSABIL lasand la voia intamplarii si timpului soarta multor oameni.

Eu personal nu am vazut activitatea acestui CNSU, care trebuia sa intre in stare de ALERTA inca de la inceput si sa coordoneze 24 din 24 de ore aceasta stare de fapt a lucrurilor si acolo unde era cazul sa intervina, inclusiv cu bani din rezerva Guvernului pentru plata unor operatiuni angajate cu operatorii economici specializati, inclusiv de la judetele limitrofe sau cu produse scoase si distribuite URGENT din rezerva statului, a carei institutie este ANRSPS.

In plus ceea ce nu se stie este ca exista un INTREG Sistem informational intre aceste structuri si care a creat o serie de banci de date pornind de la nivel operator economic detinator de mijloace, mergand pana la nivel judet si national, pe diferite niveluri operationale si daca acesta era folosit cum trebuie ROMANIA nu trebuia sa-si planga mortii datorita indolentei autoritatilor.

“Ministerul Internelor a lansat pe 26 iunie 2008 proiectul SMISU - Sistemul de Management Informaţional pentru Situaţii de Urgenţă. Finanţat de Banca Mondială, proiectul în valoare de aproximativ 7,5 milioane euro va fi implementat în termen de 12 luni de către un consorţiu format din companiile S&T România şi APD Communications Ltd. (Marea Britanie) cu sprijinul companiilor britanice EUS Associates Ltd şi Ultra Electronics APL. Unitatea de Management al Proiectului din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative (www.mira.qov.ro) va coordona derularea contractului în calitate de reprezentant al beneficiarilor acestui sistem”

„SMISU este sistemul informatic integrat al Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, ce conectează toate centrele operaţionale pentru situaţii de urgenţă, precum şi alte organizaţii interesate în vederea partajării de informaţii relevante şi suport în luarea deciziilor atât în activitatea de zi cu zi, cât şi în situaţii de urgenţă care implică gestionarea acestora de către comitetele pentru situaţii de urgenţă. Acest sistem va fi utilizat în toate etapele managementului situaţiilor de urgenţă: prevenire, planificare, răspuns şi restabilirea stării de normalitate,” a subliniat Victor Paul Dobre, secretar de stat în cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative”

Acum va puteti da seama ce amploare are un asemenea sistem, insa dupoa cat ne dam seama el nu a tinut cont de o “calamitate”, gen cea cu care ne confruntam acum si despre care totusi s-a AVERTIZAT cu ceva vreme inainte, insa, din pacate, de sus de la cel mai mare RESPONSABIL si pana la ultimul lucrator NIMENI nu s-a gandit sa-l adapteze URGENT pentru a putea fi folosit in cazuri extreme si pentru “nameti de zapada”.

Deci avem sisteme informationale platite cu bani grei, gestionate sau nu la nivel MAI, in care sunt implicati toti factorii ce trebuie sa actioneze si totusi acesta nu a functionat cum trebuie, conform consecintelor. Pana la urma pb a fost POLITICA.

Ma uitam ca in Grecia sunt cca. 30% din populatia lucratoare in sectorul bugetar. La noi sunt atatea institutii bugetare, cu un numar impresionant de bugetari, multi dintre ei lucrand in structurile de mai sus si care totusi, nu-si fac datoria asa cum trebuie deoarece populatia sufera in continuare chiar daca s-au epuizat de mult acele “conditii” dificile de interventie.

Sincer, aproape toata saptamana m-am ingrozit la gandul ca oamenii sunt singuri, izolati si neajutorati si care din pacate multi isi pierd viata. Ce inseamna foamete, lipsa apei si lipsa caldurii sau curentului electric? Inseamna pe de o parte multa NEPUTINTA, SARACIE si pe de alta parte, in mod deosebit INDOLENTA DIN PARTEA AUTORITATILOR, in general, pornind de la centru la local.

Sa zicem ca as cunoaste ceea ce prevede OUG 21/2004 privind managementul situatiilor de urgenta, ca am resurse (utilaje, forta de munca disponibila, combustibil) si las in voia sortii vietile si sanatatea atator zeci de mii de oameni. Oare cum se cheama asa ceva? Eu unul nu am vazut acest CNSU la treaba in zilele cand efectiv trebuia sa actioneze. Ne-am ocupat sa schimbam premierul si ministrii intr-o situatie in care aceasta structura trebuia sa actioneze.

Vinovat in principal de moartea acestor oameni este cel care nu s-a gandit o CLIPA macar ca facand aceasta demitere bulverseaza toate acele structuri menite sa intervina OPORTUN. In Bulgaria, pentru o asemenea situatie au cazut capete, in Romania plagem pe umarul nu stiu cui si LAUDAM de 1000 de ori pe un premier, care nu a stiut sa gestioneze o situatie legata de viata oamenilor.

Si atunci stau sa ma intreb ce a gestionat acest guvern atat de laudat daca atunci cand era mai NECESAR nu a facut-o ocupandu-se de problema supravietuirii unui partid incompetent la PUTERE?

Ma gandesc ca poate nu as fi locuit la oras, nu neaparat in capitala ci intr-un sat din Buzau, Vrancea sau alt judet afectat serios de ger si zapada, izolat de lume. In acest caz, bolnav fiind nu as fi murit cu zile. Care este rolul unor autoritati locale, judetene sau la nivel central, in aceste situatii? Nu sa ia toate masurile pentru a nu periclita viata oamenilor insemnand hranirea, sanatatea, caldura si adapostirea in conditii normale.

Atunci pentru ce oare mai exista aceste autoritati? Nu cumva tot ele au la dispozitie buget, structuri, prevederi legale pentru a folosi orice mijloace pentru a inlatura si a diminua eventualele pirederi ce s-ar putea produce? Oare primarii, spitalele nu cunosc situatia batranilor neajutorati, respectiv a bolnavilor care au nevoie de dializa sau fac tratament ambulatoriu de urgenta pentru a nu lua masuri din timp cand se anuntase deja ce va urma?

Cum se cheama asa ceva ca mor, din vina cui, 57 de morti si nimeni nu este tras la raspundere. ba unii dau vina pe vreme care a fost peste asteptari. Oare nu pentru asa ceva se fac planuri, programe de interventie in situatii de urgenta unde sunt prevazute toate mijloacele si cine si mai ales ce face.

ESTE STRIGATOR LA CER CA MOR OAMENI dupa atatea zile de suferinta DIN VINA UNEI NEPASARI DAR SI A UNEI NEPRICEPERI. Este ca si cum cineva imi spune ca se va rupe barajul X si va inunda 3 localitati si eu nu iau masuri de evacuare a populatiei, ci ii las sa se descurce fara a-i atentiona macar ce pot face singuri si cum vor fi anuntati de un asemenea pericol.

Pana la urma tot ZAPADA este de vina.
Gata, m-am descarcat, dar in sinea mea ma simt neputincios si revoltat langa asemenea autoritati.

Revenind la piata de capital atat straina cat si autohtona, pentru a pastra tonul deloc optimist, as vrea sa spun ca ceea ce domina economiile lumii in aceste momente, mai ales UE este AUSTERITATEA.

AUSTRIA
In acest sens Mediafax spune astazi;

“Guvernul Austriei anunţă un plan de austeritate pe cinci ani. Componenta de reducere a cheltuielilor reprezintă 70% din acest program, iar restul veniturilor vor fi obţinute din impozite.

Astfel, planul prevede majorări de impozite şi introducerea unora noi, pentru atragerea unor încasări de 7 miliarde de euro, urmând ca restul până la 26,7 miliarde de euro să fie obţinute prin reducerea cheltuielilor, inclusiv de către autorităţile regionale. Măsurile includ veniturile anticipate din introducerea unei taxe pe tranzacţiile financiare, la nivelul UE, din 2014, potrivit Reuter.

GRECIA
In alta ordine de idei Grecia trece prinr-o situatie foarte dificila dupa ziua de vineri cand in primul rand partidele au ajuns la o intelegere privind acceptarea planului de austeritate, cand in al doilea rand din cei 48 membrii ai Guvernului 6 din partidul LAOS si socialist si-au dat demisia dupa ce, in al treilea rand, ministrii de finante, au ridicat pretentiile pentru o austeritate si mai accentuata urmand ca la mijlocul saptamanii viitoare sa ia o decizie finala.

Aceste masuri vorbesc despre o reducere de 22% a salariului minim, in timp ce somajul a ajuns la 20,6% fata de 18,7% din luna precedenta si cand tara se afla in recesiune pentru al 5-lea an consecutiv.

Cred ca nu am uitat cand am publicat ca pensia medie a unui grec este de 1600 euro, in timp ce in Germania aceasta nu depaseste parca 850 euro. In aceste conditii o alta masura de austeritate este si reducerea pensiei medii parca pana la 1200 euro, adica cu 25%. In acelasi timp este posibil ca dupa alegerile generale din aprilie din Grecia aceste masuri sa fie respinse de noua coalitie de la putere.

Trebuie spus ca si planul de austeritate vechi a fost ceva mai bland ca cel propus de “troika” si acesta nu a fost respectat de guvernul elen cu tot acordul incheiat de 110 mld. euro si ca ministrii de finante din zona euro si-au cam pierdut increderea fata de aceasta tara. De aici si o inasprire a conditiilor noului plan de salvare de 130 mld. euro.

O alta masura pe care trebuie s-o rezolve Grecia este de a reduce datoria publica de la 160% cat este acum la 120% din PIB cat a fost inainte de recesiunea economica, situatie in care veniturile la buget au scazut in ultimul trimestru pe fondul unei contractii economice de peste 5%.

La toate acestea se adauga si demonstratiile/grevele generale ale populatiei din Grecia, care este posibil sa aiba ceva urmari mai putin bune fata de noua situatie creata.

“Ei încearcă să impună măsuri care vor face mai rău recesiunii şi va duce țara la disperare,” a spus într-o scrisoare viceministrul de externe Xenogiannakopoulou, unul dintre demisionari adăugând că ea ar vota împotriva reducerii salariilor si pensiilor în Parlament.

Liderul partidului LAOS George Karatzaferis a spus ca si-a retras sprijinul pentru măsurile convenite cu o zi mai devreme descriind tratamentul partenerilor săi europeni ca fiind “umilitor.”

Deşi LAOS este un partid mic, acţiunile sale subliniază o tot mai mare nemulţumire, atât printre liderii politici cat si pentru familii unde 1 din 2 membrii este la munca.

LAOS are 16 locuri de deputaţi în Parlament din cele 300 de locuri într-o coaliţie susţinută de 252 deputaţi, care nu prezintă nici o ameninţare directă la măsurile care trebuiesc votate pana duminică fiind susţinută de cele două părţi majore ale Coaliţiei, socialiști și conservatori.

PORTUGALIA

S-ar parea ca Portugalia sta mai bine decat Grecia, insa dupa ajutorul banesc primit de la FMI si CE exista sansa ca datorita unui parcurs mai dificil al economiei sa se apeleze la un nou acord de imprumut si ca urmare sa fie si noi masuri de austeritate impuse de reglementatorii straini. Se pare ca acest ajutor acordat Portugaliei a fost mai mult impus de BCE, UE si FMI pentru a salva tara vecina Spania.

Pentru primul imprumut de 78 mld. euro din mai 2011 Portugalia a trebuit sa accepte o reducere a salariilor bugetarilor cu 5%, cresterea TVA cu 2%. Premierul portughez declara atunci ca a incercat sa atraga atentia asupra eforturilor guvernului sau pentru a reduce deficitul bugetar de la 9,3 % anul trecut, la 7,3 % pana la sfarsitul lui 2010, si sa-l reduca pana la 4,6 % in 2011, iar in 2013 la 3%.

Daca ne vom uita la datele statistice pentru perioadele anuntate vom vedea ca tintele au fost prea OPTIMISTE si de fapt deficitul a crescut in anul 2010 pana la -10.1% din PIB in loc de tinta de -7.3%, pentru ca in anul 2011 sa se reduca foarte putin, doar pana la -9.8% in loc de tinta de -4.6%. Se vede clar ca sunt inca mari probleme in Portugalia mai ales in ceea ce priveste plata datoriilor restante suverane care au ajuns la nivel guvern de 93% din PIB in anul 2011.

Oficialii din Lisabona spun ca situatia lor este mai buna decat cea din Grecia si Irlanda, dar daca comparam numai deficitul bugetar vom vedea ca acesta a fost in Grecia de -10.6%, iar in Irlanda de -31.3% la finele anului 2011. Deci Portugalia nu este prea departe de Grecia .

In schimb la datoria publica fata de PIB, Grecia exceleaza cu cca. 160% din PIB, insa Irlanda a ajuns doar la 96.2% din PIB, la fel de comparabil cu cel al Portugaliei. Asa ca fata de unele state din zona euro destul de deficitare situatia Portugaliei nu este una mult mai buna. Am putea spune ca urmeaza cursul acestora si ca are toate sansele sa le ajunga din urma in conditiile actuale.

Situatia in care a ajuns Portugalia se datoreaza in special cresterii cheltuielilor bugetare si a relocarii industriei din zona euro spre forta de munca mai ieftina, deoarece costul acesteia era mai scump in aceasta tara iberica. In luna decembrie 2011 productia industriala a scazut cu 8,9%, un declin foarte mare.

Nu se pare, ci este sigur ca economia Portugaliei nu poate sustine acoperirea datoriilor facute de aceasta tara in ciuda masurilor de austeritate aplicate pana in prezent sau poate tocmai din aceste motive economia este in contractie de 3 trimestre anualizat, dupa un an de cand aceasta a iesit din recesiunea economica. Din pacate aceste contractii sunt din ce in ce mai mari si nu se observa o stagnare a lor, ci dimpotriva.

Referitor la evolutiile trimestriale ale economiei portugheze graficul de mai sus ne arata ca in ultimile 4 trimestre am avut numai scaderi ce pareau la un moment dat ca se incheie (la Q2/2011) si se va reveni pe crestere efectiva insa la Q3 /2011 ne indica o contractie mai mare fata de trimestrul anterior de 0.4%, ceea ce anualizat semnifica o crestere de -1.6%.

Trebuie spus ca Parlamentul portughez a aprobat in luna octombrie bugetul pentru 2012, bazat pe măsuri dure de austeritate precum prelungirea programului de lucru pentru bugetari la 42 ore, majorarea TVA, supraimpozitarea companiilor si reducerea asigurarillor sociale cu 16%. Bugetul a fost aprobat datorită majorităţii confortabile de care dispune coaliţia de centru-dreapta, în condiţiile în care Partidul Socialist, principala formaţiune de opoziţie, s-a abţinut de la vot, “pentru a apăra interesul naţional”.

Analiştii susţin însă că măsurile nu vor face altceva decât să afunde şi mai tare ţara în recesiune, iar acest lucru s-a intamplat asa cum s-a aratat in graficul de mai sus. Estimarile PIB-ului la finele anului 2011 sunt pentru o contractie de 1.9%.

SPANIA
Pana acum Spania nu a cerut fonduri de salvare de la FMI sau UE, insa evolutia foarte slaba a cresterii economice din ultimul trimestru (contractie de 0.3%), a cresterii ratei somajului ce a ajuns cea mai mare din UE, adica de 22.85% (cea mai mare din ultimii 17 ani), precum si al unui deficit bugetar foarte mare de 9,3% in anul 2010, a obligat aceasta tara sa aplice unele masuri.

Spania s-a angajat sa isi reduca deficitul bugetar de la 9,3% din PIB in 2010 la 6% din PIB in 2011, 4,4% din PIB in 2012 si 3% din PIB in 2013.​

Asa ca incepand cu anul 2010 ea a realizat ceva masuri de austeritate cum ar fi anularea unor serii de ajutoare fiscale, printre care cecul de 2500 de euro pentru fiecare nou-născut şi reducerea salariilor din sectorul public cu 5 procente.

Totusi deficitul bugetar al Spaniei va fi de circa 8% din Produsul Intern Brut la sfarsitul anului 2011, cu mult peste tinta de 6% avuta in vedere de fostul guvern.

In acest caz guvernul spaniol a realizat noi masuri: inghetarea salariilor functionarilor publici - inclusiv al celui minim care este de 645 euro (cel mai mic din zona euro), timpul de munca se majoreaza cu 2,5 ore pana la 37,5 ore pe saptamana, cresc impozitele pe venit contrar celor promise in campania de alegeri. La acestea se adauga si reducerea cheltuielilor bugetare, insa si cresterea pensiilor cu 1%.

Premierul Spaniei, Mariano Rajoy a explicat in decembrie 2011 ca una din liniile generale ale programului său de austeritate este si tăierile bugetare de 16,5 mld. euro în 2012.

Constatam ca fie sub presiunea FMI, UE, BCE ori fie sub presiunea agentiilor de evaluare financiare masurile de austeritate ale tarilor cu deficite mari sau datorii publice s-au marit si chiar sunt mai dure decat cele anterioare, iar cu toate acestea economiile acestor tari au intrat pe contractie economica, as spune eu fireasca.
La fel vom spune ca estimarile pentru PIB-ul anului 2011 sunt de 0.7% crestere.

ITALIA

Noul premier al Italiei, Mario Monti, a primit in decembrie 2011 votul de incredere din partea senatorilor italieni, acestia aproband, masurile de austeritate propuse de seful Exectivului. Planul anticriza valoareaza 47 miliarde de euro, iar premierul a declarat ca daca nu ar fi fost adoptat, Italia ar fi cazut in recesiune, scria atunci The Guardian.

Planul include reducerea cheltuielilor publice si majorarea fiscalitatii, mai ales in domeniul imobiliar. In privinta sistemului de pensii, reforma se refera la majorarea perioadei de cotizare, fixata, in prezent, la 40 de ani, si un calcul al pensiilor bazat pe intreaga cariera, nu pe ultimele salarii primite, precum si majorarea varstei de pensionare pentru femei de la 60 la 65 de ani, in perioada 2014-2026.

Tot pachetul de masuri de austeritate prevede reducerea cheltuielilor cu 59,8 miliarde de euro. Printre masuri se numara si majorarea TVA de la 20 la 21%, inghetarea salariilor bugetarilor pana in 2014, limitarea tranzactiilor cash la 2.500 de euro, pentru a se limita evaziunea fiscala, si introducerea unei taxe speciale in domeniul energetic. La nivel fiscal s-a propus o taxa speciala, de 3%, ce va fi impusa veniturilor de peste 500.000 de euro.

Premierul doreste o relansare a economiei Italiei, insa partidul de opozitie se teme ca masurile vor afecta populatia saraca a Italiei.

Potrivit lui Mario Monti, criza actuala este “foarte grava” si ar putea “compromite ceea ce am realizat in patru generatii”.
Noul premier trebuie sa depaseasca obstacole mult mai mari, inclusiv stimularea cresterii economice si reducerea datoriilor imense, o manevra care a impins Grecia in recesiune si mai adanca.

O potentiala inchidere a pietei obligatiunilor italiene, a treia din lume ca marime, ar avea consecinte devastatoare. Daca tara nu s-ar putea finanta singura, de pe pietele financiare, la dobanzi convenabile, fondul de salvare al zonei euro ar fi serios pus la incercare.

Italia a acceptat, deocamdata, doar sa fie monitorizata de oficialii UE. Guvernul italian trebuie sa gaseasca metode de a reduce datoriile de 120 la suta din PIB-ul anual si de a stimula cresterea economica. In ultimii 15 ani, economia Italiei s-a majorat cu o medie de numai 0,75 la suta pe an. In trimestrul III din anul 2011 economia Italiei s-a contractat cu 0.2%.

Voi adauga ca estimarile privind cresterea economica la finele anului 2011 indica un plus de 0.5%.

Vineri Standard & Poor a redus ratingurile de credit la 34 banci italiene, inclusiv la instituțiile financiare semnificative în ţară, după un downgrade fata de Italia din ultima lună.

Mutarea pe vineri seara a venit în ciuda eforturilor de către Banca Centrală Europeană pentru a extinde ajutorul financiar a băncilor din regiune.

“Vulnerabilitatea riscurilor de finantare externe ale Italiei a crescut ridicand datoria publica externa rezultând o diminuare a capacitatii semnificative pentru bancile italiene de a se rostogoli peste datoria lor cu ridicata,” a spus S&P.

Ratingurile celor mai mari banci, UniCredit, Intesa Sanpaolo şi Mediobanca, au fost tăiate cu doua trepte ajungand la BBB+ cu perspectiva negativa.

Tarziu, vineri noapte Monti declara la CNBC … “Băncile, desigur, în ţările foarte îndatorate au o vulnerabilitate potenţiala mai mare decât în alte state, dar, în general, bancile italiene au fost mai puţin afectate de criza financiară decât băncile din multe alte ţări europene şi… recent multe din ele s-au recapitalizat”.

In acest context cu atat mai mult BCE se va pregati pentru o noua runda de impurmut masiv adresat bancilor din zona euro, asa cum a fost runda din decembrie 2011 pe termen de 3 ani.

Aceasta masura a BCE este CAUZA pentru care pretul acțiunilor și obligațiunilor din sectorul financiar au fost crescute brusc în acest an.

Voi mentiona ca indicele băncilor Europene MSCI a urcat cu cca. 20% in anul 2012, în timp ce un index similar al bancilor italiene a crescut cu 64% de la un minim atins la inceputul lunii ianuarie.

In acelasi timp ne aducem aminte ca randamentele obligatiunilor de stat din Italia pe 10 ani au scazut brusc de la 7.13% din 9 ianuarie pana la 5,47% pentru ca vineri, dupa reducerea ratingului bancilor sa creasca cu 12 pct de baza la 5.59%.

PREVIZIUNI EUROSTAT
Conform datelor Eurostat previziunile finalului de an 2011 sunt cele de mai jos, unde doar doua tari din Europa vor fi in contractie economica, iar in anul 2012 aceste contractii economice din Grecia si Portugalia se vor adanci, ultima tara va avea cea mai mare contractie a anului curent de 3%

CONCLUZII:
Asa cum ni se prezinta datele economice din tarile unde s-au aplicat cele mai dure masuri de austeritate este clar ca austeritatea face nota dominanta intregii Europe, din care doar unele state vor reusi sa iasa mai devreme, restul va fi mai tarziu. Oricum economiile refacute mai repede acelea vor fi mai intarite.

Pe de alta parte daca vor fi in acest an tari care vor suferi o depreciere economica importanta atunci putem estima ca acestea nu pot fi decat Grecia si Portugalia, ultima venind puternic din urma, de care va trebui sa tinem cont in viitor.

Este greu de spus acum daca Grecia va fi prima (poate si ultima tara) ce va parasi zona euro, insa parerea economistilor se indreapta spre acest “deznodamant” a carui realizare poate fi in acest an. Totusi nu putem exclude factorul POLITIC atat de duvers, care poate actiona independent de ceea ce spun specialistii.

Austeritatea nu este decat o masura pentru a regla pe cat posibil deficitul bugetar si sa reduca datoria publica, insa ea nu va ajuta la crestere economica, ci va apasa mai mult pe populatia saraca, iar ca efect vom vedea multe miscari sociale.

Iesirea din aceasta situatie nu se poate face decat daca piata financiara a imprumuturilor straine se va stabiliza si va ajuta atat Spania cat si Italia sa-si plateasca la timp datoriile suverane si sa ajute cresterea economica fara ajutorul FMI, CE si BCE.

Daca si aceasta piata cade atunci ne putem astepta la o RECESIUNE ECONOMICA in zona euro si nu numai la doua sau cateva tari izolate.