Sunt fidel cititorilor acestui blog si deoarece in ultima perioada am fost rugat sa analizez putin actiunea emitentului Banca Transilvania listata la BVB (simbol TLV) voi face unele incursiuni privind modul in care putem interpreta propunerea CA al BT privind organizarea AGEA si AGOA din data de 28 aprilie 2010 unde se propune printre altele si modul in care se va face majorarea de capital social al acestui emitent ce ocupa un loc fruntas in sectorul bancar autohton :

In primul rand primele doua subpuncte de la pct. de pe ordinea de zi :

si apoi paragraful c) de la pct. 1 al ordinei de zi de la AGEA :

Fiecare din cele trei subpuncte ne prezinta o modalitate de a se realiza majorarea de capital avand in vedere sursele de aport de capital : din banii emitentului si din banii actionariatului.

Putem presupune ca cele trei surse de participare la MCS se refera in speta la acordarea de gratuite (subpct. a si b de la pct. 1) - un mod de a fideliza actionarii bancii si subscrierea de noi actiuni cu numerar pe baza dreptului de preferinta, valabil 15 zile (subpct. c de la pct. 1)

Cu toate ca aceste interpretari pot fi cat de cat corecte din punctul nostru de vedere va trebui sa facem un prim pas la emitentul in cauza. Asa ca, un telefon sau un email ori direct si discutand cu doamna Valeria de la actionariatul companiei ne vom clarifica daca ce credem noi este CORECT.

Ei bine, eu unul am sunat chiar astazi si am avut confirmarea integrala asupra acestei interpretari.

Vom lua pe puncte cele trei forme de participare la MCS si le vom interpreta din punctul nostru de vedere al investitorului.

Punctele a si b - privind acordarea de gratuite din doua surse diferite ale emitentului si ce revin actionarilor ce vor detine actiuni la T-3 zile de la data de inregistrare, unde T este data de inregistrare propusa, adica 14 mai 2010.

Aceasta inseamna ca, la data de 11 mai 2010 tot actionarii detinatori ai actiunilor TLV pot beneficia de actiunile gratuite, precum si de drepturile de preferinta privind subscrierea de noi actiuni la valoarea nominala de 1 leu, ce fac parte din operatiunea de MCS.

1. Acordarea de actiuni gratuite in cadrul operatiunii de MCS la TLV.

a) - prin capitalizarea rezervelor constituite din profitul net la data de 31 dec 2009 in valoare de 173.900.510 lei.
Daca valoarea capitalului social actual al BT, similar cu ultima majorare de capital, este de 1.086.337.883 lei, iar valoarea completa a MCS este de 391.584.470 lei atunci raportul de MCS este de 36.05 % avand in vedere ca valoarea nominala a actiuni este de 1 leu.

Daca ne vom referi doar la actiunile gratuite ce revin fiecarui actionar detinator la data de 11 mai 2010 atunci pentru aceasta sursa din rezervele profitului net rata de distribuire va fi de 173.900.510 / 1.086.337.883 = 16.0% sau 44,41% din valoarea totala a MCS.

Aceasta inseamna ca pentru 1 actiune actionarul va primi 0,16 actiuni gratuite sau la un pachet de 1000 de actiuni acesta va primi cu titlu gratuit 160 actiuni noi cu valoarea nominala de 1 leu, adica pachetul acestuia la TLV va fi creditat cu suma de 160 lei.

b) - a doua sursa pentru actiuni gratuite este prin utilizarea primelor de emisiune integral incasate in valoare de 97.683.960 lei.
Aceste actiuni gratuite reprezinta 9.0% din capitalul social sau de 24.95% din valoarea MCS.

Daca adunam cele doua surse a si b atunci rata de atribuire a actiunilor gratuite este de 16.0 + 9.0 = 25.0%, adica la 1000 de actiuni fiecare actionar va primi 250 actiuni gratuite, iar contul sau se va credita cu suma de 250 lei.

2. Subscrierea in numerar la MCS
c) - contributia in numerar a fiecarui actionar ca expresie a dreptului de preferinta privind subscrierea la MCS la valoarea de 1 leu pe actiune.

Suma ce trebuie subscrisa este de 120.000.000 lei, adica de 11.05 % din capitalul social actual.

Ea reprezinta 30.64% din valoarea MCS. Aceasta este sursa externa de finantare pentru MCS, adica contributia baneasca a actionarilor la MCS, iar diferenta (actiunile gratuite in valoare nominala de 1 leu) de 69.36% revine emitentului din sursele proprii.

Pentru rata de subscierere de 11.05% fiecare actionar va trebui sa-si aduca aportul sau in numerar in valoare de 0,11 lei la 1 actiune sau de 110 lei pentru 1000 de actiuni detinute la data de 11 mai 2010.

Un portofoliu cu 1000 actiuni TLV va arata in final ca datele de mai jos.
3. Bilantul investitorului dupa incheierea operatiunii de MCS la TLV
In final pentru 1000 de actiuni detinute la data de 11 mai 2010 fiecare actionar va primi cu titlu gratuit suma de (0.250 x nr. actiuni detinute x 1 leu) reprezentand actiunile gratuite cuvenite la valoarea de 1 leu fiecare.

In cazul nostru de 1000 de actiuni acestea reprezinta 250 actiuni cu valoarea de 250 lei si va trebui sa plateasca 110 lei pentru subscrierea a 110 actiuni noi.

In acest caz situatia portofoliului sau va avea un spor de 250 + 110 = 360 actiuni noi, de la 1000 la 1360 actiuni, la o valoare insa ajustata acestei operatiuni de MCS ce poate fi teoretic cu cca. 37% mai jos decat valoarea pretului actiunii din ziua anterioara datei de EX MCS si un spor in numerar de 250 lei - 110 lei (pt. subscriere) = 140 lei la 1000 de actiuni.

Acesti bani, dar si actiuni noi vor intra efectiv in contul portofoliului numai dupa efectuarea tuturor operatiunilor de MCS si inregistrarea lor la Depozitarul Central, care poate dura intre 2 si 6 luni de la anuntarea/publicarea in Monitorul Oficial a hotararilor AGEA.

Probabil ca pe unii ii intereseaza variantele strategiei ce trebuie abordata sau trebuia abordata din ziua in care a aparut prim stire oficiala (propunerea pentru MCS) si aceasta a fost 25 martie 2010.

Vom lua pe rand cateva variante cu unele estimari posibile (nimeni nu poate spune daca actiunea va mai creste pana pe 11 mai sau va mai scade).

La fel NIMENI nu poate spune ce se va intampla cu pretul actiunii la EX MCS si mai ales dupa … pana cand actiunile gratuite cuvenite de drept si cele subscrise vor intra efectiv in portofoliul investitorului de la TLV (data pe care nu o putem sti). In acest caz va trebui sa estimam unele riscuri posibile pentru variantele in cauza.

Dar fiindca ne place sa facem estimari si sa presupunem unele miscari in piata in perioada respectiva si chiar dupa aceasta perioada vom incerca sa facem astfel de evaluari.

Varianta 1 - Actiuni de la TLV cumparate in perioada “boom-ului din 2007″ si pastrate pana in prezent.

SOLUTIA : participare la MCS si acumulare controlata la ex. MCS la preturi ajustate cu cca. 37% mai jos decat preturile anterioare, avand in vedere si conjunctura pietei din acea perioada.

Sa vedem argumentele.
Avand in vedere ca pretul de achizitie pentru actiunile TLV au fost foarte ridicate comparativ cu pretul de piata actual (de ex. max de 5,6460 lei sau minimul de 4,238 lei din 2007 in preturi ajustate vs 2,3 lei actual inca neajustat), deci aproape dublul celui curent, atunci nu exista decat o sansa - investitorul in cauza sa participe la MCS integral pentru a-si putea ajusta costul mediu, care este destul de ridicat.

La aceasta se poate adauga si o acumulare ponderata la preturile ajustate de la ex MCS fara a depasi o expunere in piata la aceasta actiune. Sansa celui in cauza este sa devina investitor de cursa lunga si sa spere la o preluare a BT (fiindca tot se vehiculeaza acest lucru de mai mult timp) sau sa aiba rabdare ca dupa 2-3 ani intr-un ritm anual de crestere a pretului de cca. 40-60% sa ajunga pe profit.

Varianta 2 - Actiuni cumparate dupa anuntul privind propunerea de MCS, adica in data de 26 martie 2010

In acest caz sunt mai multe interpretari in functie de tipul/profilul investitorului. Pretul de achizitie al acelei zile a fost de 2.340 lei si de atunci observam ca pretul a scazut in loc sa creasca asa cum au crescut la alte anunturi similare de MCS si putem presupune ca nici nu va mai creste asa de mult pana la data de 11 mai 2010 deoarece ascensiunea anterioara incepand cu luna martie 2009 a fost destul de mare (de la 0.61 lei la 2.340 lei, adica 283%).

Asa ca, dupa opinia mea o posibilitate avantajoasa ar fi pastrarea actiunilor si participarea la MCS. Iata analiza acestei variante.

- sa urmeze calea variantei 1, insa cu o perspectiva favorabila de aceasta data ce-i va permite sa beneficieze de avantajele MCS, dar si de varfurile maxime din cursul unui an pentru a-si marca profitul si de corectiile din acelasi an pentru a acumula. In cazul nostru ma gandesc la o posibila ascensiune in toamna sau mai degraba in trim. I/2011.

Insa nu trebuie sa ne gandim ca toate “dip-urile/minimele anului” vor fi si ocazii de acumulare profitabile. Ne aducem aminte ce s-a intamplat in 2008 si apoi in 2009 si nu trebuie sa uitam ca suntem inca pe o piata BEAR SECULARA ce poate avea uneori atat piete BULL cat si piete BEAR destul de importante pe o perioada mai mare de timp. Economiile nu-si vor reveni asa repede precum speram noi sa fie.

O crestere a ratelor de dobanda de refinantare a bancilor centrale poate genera un EXIT destul de important al pietelor. Totodata nu trebuie sa uitam ca rata somajului la nivel global se mentine destul de ridicata si ca ea va face in continuare presiune asupra evolutiei economiei mondiale.

Nu in cele din urma nu trebuie sa uitam ca un pericol care ramane sunt datoriile mari publice ale statelor, care inca cresc si desigur o inflatie in crestere care pot diminua mult din cresterile la care se asteapta investitorii.

Asa ca o SOLUTIE in acest caz ar fi marcarea integrala a profitului dupa 1 an de cresteri si participari la MCS si apoi reincarcarea portofoliului cu actiuni ajustate la preturi mult mai joase sau trecerea pe alte actiuni mai performante din acea perioada.

Varianta 3 - actiuni cumparate dupa martie 2009 si pastrate pana in prezent.
Presupunem ca suntem un investitor care a acumulat actiuni la TLV dupa minimul BVB din octombrie 2009 (nu neaparat in martie sau in luna mai 2009) in speranta zilelor de atunci ca anul 2010 ne va aduce o confirmare ca economia iese din recesiune si ca pretul acestui actiuni, bune in decursul timpului, ne va aduce un profit consistent.

Asa ca in portofoliul nostru vom avea un pachet de actiuni TLV la pretul de 1,56 lei. Pentru a da un inteles mai pragmatic acestei analize vom presupune ca intre timp am mai acumulat inca un pachet la TLV in luna februarie, pe revenirea bursei, la pretul de 2,02 lei.

In prezent situatia contului nostru la TLV arata un cost mediu de 1.8 lei, ceea ce inseamna un castig actual de 28%. Ce constatam ? Ca acest randament se apropie de procentul de ajustare al pretului actiunii de cca. 37% la ex MCS oferindu-ne posibilitatea sa ne gandim la mai mule strategii de investitii:
- prima si cea mai usoara este varianta 2
- a doua este a unui speculator ponderat si consta in vanzarea unui pachet (sa zicem 30-40% din portofoliul TLV) inainte de ziua de 11 mai sau in ziua respectiva in functie de evolutia pretului acestei actiuni si pastrarea restului de actiuni pentru a participa la MCS.

Din banii obtinuti imi voi achita suma pentru subscrierea la actiunile noi si voi acumula TREPTAT noi actiuni la preturi mult mai jos, sub valoarea pretului teoretic de ajustare imbunatatindu-mi costul mediu si urmarind un profit mult mai mare impreuna cu actiunile ce vor proveni de la MCS. Voi avea in vedere la acumularea treptata, care este tendinta pietei in general pentru a putea optimiza profitul urmarit pe cel putin 3-6 luni de zile.

- a treia este una mult mai speculativa si se refera la a vinde tot pachetul de actiuni la TLV inainte de MCS (cel tarziu pe data de 11 mai) obtinand un profit convenabil (daca piata imi va permite acest lucru) si apoi sa acumulez mai multe actiuni la un pret mult mai jos beneficiind de preturile ex MCS AJUSTATE din perioada urmatoare vizand de aceasta data un orizont de cel putin 1 an de zile.

Variante sunt diverse si ele pot fi definite dupa modul cum interpreatam/percepem noi evolutia pietei acestei actiuni in momentele cheie unor asemenea operatiuni de MCS, care depind totusi nu numai de profilul nostru de investitor, dar si de modul cum evolueaza bursa in general. Daca vom sti sa ne adaptam din mers la acest curs atunci vorm sti si cum sa actionam pentru a obtine un profit si a-l optimiza.

In fond toate aceste variante trebuie sa aiba in vedere doua elemente principale :
- optimizarea profitului urmarit de fiecare investitor;
- diminuarea riscului, atat cat il putem noi controla.

In final, o strategie de investitie care vizeaza o operatiune de MCS poate fi profitabila daca ti-ai ales corect calea sau nu daca nu te-ai gandit de loc la aceasta. Asa ca ORICE EEVNIMENT al unui emitent unde esti inclus trebuie bine analizat, chiar pe toate fetele, la specificul lui si in stransa legatura cu ceea ce urmaresc eu.

MULT SUCCES !

Deocamdata inflatia nu este mare nici in Europa, nici in SUA sau Asia. Ea depaseste anumite cote de ATENTIE in unele tari din Europa Centrala si de Est, dar fara a pune in pericol procesul global de revenire din recesiunea economica.

Graficul ratei inflatiei lunii decembrie 2009 vs decembrie 2008 la tarile din UE
(sursa Eurostat)

Exista tari in UE, care si la nivelul lunii decembrie 2009 fata de luna similara din 2008 au deflatie - o scadere a masei monetare din pietele financiare si deci o scadere a preturilor bunurilor si serviciilor din cosul inflationist (ex. -1.9 Estonia, -2.7 Irlanda, - 1.4 Letonia).

La polul opus exista o rata destul de mare a ratei inflatiei, care va pune presiune pe politica monetara a bancilor centrala ale statelor respective, in urmatoarele luni (ex. 11.3 Islanda, 6.5 Turcia, 5.4 Ungaria, 4.6 Romania, 3.8 Polonia).

Media ratei inflatiei din decembrie 2009 fata de luna decembrie 2008 pentru tarile europene se inscrie in zona 1-1.5%, iar prognoza Eurostat pentru luna ianuarie 2010 este de 1.%.

Graficul ratei inflatiei anului 2009 vs 2008 la tarile din UE
Ceea ce se poate observa este ca la finele anului 2009 sunt tari care au inregistrat DEFLATIE (ex. Irlanda cu -1.3%, Elvetia cu -0.7%, Spania cu -0.3% si Portugalia cu -0.9%).

Pentru Spania si Portugalia nu este o surpriza, cu atat mai mult pentru Irlanda deoarece stim ca au probleme serioase cu deficitul bugetar si implicit cu datoriile publice. Surpriza vine din partea Elvetiei, care este inca in deflatie la nivelul anului 2009, un an la fel de dificil si pentru aceasta tara.

Daca vom privi rata inflatiei la tarile care au avut in anul 2009 (albastru in graficul de mai jos) o crestere semnificativa vom observa ca aceasta este : 16.3% Islanda, 6.3% Turcia, 5.6% Romania, 4.2% Lituania, 4% Ungaria si Polonia).

Comparativ cu anul 2008 rata inflatiei a scazut simtitor in multe tari. Doar in Polonia aceasta s-a stabilizat, iar o exceptie o face Islanda care este singura tara unde inflatia a crescut in 2009 fata de anul anterior de la 12.6% la 16.3%, iar cauza principala au fost datoriile mari acumulate de cea mai mare banca din aceasta tara.

“În toamna lui 2008, banii de la cele două guverne europene au salvat economiile a 400.000 de deponenţi - între care zeci de mii de britanici, olandezi şi germani! - la banca Icesave. Icesave era brandul sub care Landsbanki, cea mai mare bancă a Islandei, a oferit atractive “depozite online” pentru clienţi din toată lumea.

Dar criza de pe Wall Street (septembrie 2008) avea să aducă Landsbanki la faliment, alături de alte două mari bănci locale, Kaupthing şi Glitnir. Guvernul a naţionalizat cele trei instituţii de credit care aveau datorii totale de 9,3 ori mai mari decât PIB-ul Islandei, situat la 16 miliarde USD în 2008″

Fiind vorba Wall Street vom adauga inca un element unde apare influenta unor banci de investitii gen JP Morgan Chase si “parintele acesteia” Goldman Sachs, care au ascuns problemele Greciei timp de 10 ani de zile folosind aceasta parghie pentru a apasa pe umerii tarilor din zona euro si implicit a monedei euro.

Si uite asa vine vremea cand unele tari cu mari datorii pun amprenta pe o zona sau o regiune prin natura relatiilor/schimburilor economice respective. Grecia este un prim exemplu.

Sursa Hotnews :
“Wall Street a agravat criza financiara care a clatinat Grecia si a subminat moneda euro, permitandu-le guvernelor europene sa isi ascunda datoriile. O serie de inregistrari si interviuri arata ca Atena, cu ajutorul Wall Street, s-a angajat intr-un efort de un deceniu in care a “testat” limitele europene in ce priveste datoriile, scrie cotidianul The New York Times”

Probabil ca multi se intreaba de ce trebuie sa ne uitam acum la INFLATIE cand aceasta nu reprezinta inca un pericol pentru investitii.

Ba dimpotriva acum trebuie sa ne uitam mai mult pentru a anticipa unele miscari la nivelul economiilor unor state sau guverne, care se confrunta cu mari datorii publice si care isi fac planuri cum ar putea iesi din aceasta stare.

Dupa opinia mea, marea confruntarea a acestui an, dar si a anului 2011 va fi stabilizarea datoriilor publice ale unor state si mai ales stoparea ori mentinerea unei rate a inflatiei moderate. Teoretic cam asa ar sta problema dar din analiza de mai jos veti observa ca in realitate lucrurile pot sta si altfel.

SUA, marea debitoare a lumii financiare

In ziarul Wall Street Journal, de curand cercetatorii de la alta banca mare americana Morgan Stanley puneau urmatorul titlu ” The Return Debtflation?”, adica “Intoarcerea costurilor datoriei ?” sau mai bine spus rolul FED in crearea/mentinerea unei rate a inflatiei care sa nu duca la cresterea preturilor dar care sa reduca si datoriile publice destul de mari.

S-o luam pe indelete.
Stim ca in prezent datoria publica a SUA raportata la GDP este cea mai mare din istoria acestei tari cu exceptia perioadei celui de al doilea razboi mondial. Daca aceasta tara isi va pastra acest ritm atunci in anul 2020 datoria publica va ajunge la 87% din GDP.

Asa ca in aceste conditii multi analisti se intreaba care sunt implicatiile in stabilitatea fiscala si mai ales in evolutia inflationista.

Probabil ca cineva se va gandi la cum s-a procedat in perioada celui de al doilea razboi mondial si va observa ca pentru a se realiza o STABILIZARE a datoriei publice atunci rata inflatiei va trebui sa fie de 4-6% in urmatoarea decada. Nu trebuie sa uitam ca atunci deficitul bugetar a fost mult mai mic decat cel actual si in aceste conditii rata medie a inflatiei pe urmatorii 10 ani nu poate creste substantial peste 2% pentru a putea pastra datoriile sub control.

Daca vom avea in vedere ca acest deficit sa se pastreze ca cerinta cel mult 3% din PIB atunci rata inflatiei pentru urmatorii 10 ani ar trebui sa fie 6% pentru o stabilizare a datoriei publice.
Se stie ca estimarile pentru anul 2009 a deficitului bugetar sunt de 9% din GDP si este proiectat ca acesta sa ajunga la 5.2% in anul 2020.

Daca vom presupune ca in anul 2011 guvernul SUA isi propune un deficit bugetar de 5.2% atunci pentru stabilizarea datoriilor publice la nivelul actual ar trebui ca rata inflatiei sa fie de 9% in urmatorii ani. Ori daca vom pastra o rata a inflatiei actuala de 2% ar trebui ca deficitul bugetar sa fie de 1% din GDP.

De aceea ar trebui sa fim ingrijorati de atitudinea specialistilor FED de a putea mentine datoriile la acest nivel si de a pastra o inflatie la un nivel rezonabil, sa zicem de 2.5% ca medie pe urmatorii 10 ani. Ei bine, in acest caz, un calcul ne-ar putea conduce la 1% deficit bugetar din GDP.

Asa ca ajungem la un ciclu de evolutie al inflatiei vs deficit bugetar si implicit asupra costului datoriei publice pentru a putea observa politica FED de stabilizare a datoriilor publice.

Credeti ca intamplator economistul sef al FMI Kenneth Rogoff a sugerat FED-ului sa anunte o tinta de inflatie de 4-6% pentru o perioada viitoare limitata ? NIMIC nu este intamplator.

CONCLUZIA FINALA:
Tinta inflatiei unui stat are in vedere mai multi factori. Pe unii ii poti controla daca esti mare putere financiara sau NU, daca depinzi de altii. Acest indicator macroeconomic este important oricand pentru luarea unei decizii de investitii deoarece reflcta politica atat a bancii centrale dar si a autoritatii guvernamentale daca stie sa-si gestioneze bine fondurile.

Ori un stat cu mari datorii publice, cu deficite bugetare istorice si o politica care nu poate controla stabilitatea acestor factori esentiali pentru revigorarea economiei nu prezinta incredere pentru investitori si atunci pietele financiare implicate vor avea de suferit.

Ramane sa monitorizam acest aspect prin care FED isi va dovedi “maiestria” de a mentine datoriile publice la un nivel corespunzator, dar si o rata a inflatiei stimulatoare pentru revenirea economica. In acelasi timp va trebui sa fim atenti la modificarile de politici monetare ale marilor banci centrale din lume, inclusiv ale BNR, care pot determina schimbari importante ale acestor factori.

RASPUNSUL AR PUTEA FI .. DA, in anumite conditii. S-ar putea ca aceste vorbe pe unii sa-i supere. S-ar putea nici sa se confirme. Nimeni nu stie ACUM ce va fi MAINE.

STIM NOI CE VA FI PE 6 DECEMBRIE ?
Este ziua alegerilor prezidentiale din Romania si parca nu exista acel sentiment de sarbatoare potrivit acestui eveniment unic in felul lui sau poate ma insel eu. Sper sa ma insel eu.

Mi se pare evident ca in aceasta zi sa avem primele confirmari ale preferintelor electoratului roman, insa diferentele dintre primii clasati vor fi insuficiente pentru a ne putea face o idee asupra “viitorului ales al tarii”.

Asa ca vom mai avea nevoie de inca o runda de alegeri, cea din 6 decembrie, care este si o sarbatoare crestina asteptata de toti din alt punct de vedere : copii, parinti, bunici, adica Sf. Nicolae.

Da DOAMNE, ca sa fie cu adevarat o zi de sarbatoare pentru toti romanii, care isi vor alege un presedinte cu adevarat pentru toti romanii.

Si totusi, avand in vedere semnificatia zilei de astazi, atunci de unde tema de mai sus.
Pai, dupa opinia mea trebuie sa stim de unde poate proveni o schimbare de situatie fata de conjunctura internationala actuala, fata de care foarte multe autoritati incearca sa-i creeze o alta perceptie decat cea reala ascunzand sub covor “gunoiul economiilor lumii”.

Sa vedem totusi ce este in lume.

In SUA, indicele S&P 500 a inceput saptamana trecuta pe o nota pozitiva creata de anuntul Departamentului Comertului ca vanzarile de retail (cu amanuntul) la nivel national au crescut cu 1,4% in luna octombrie 2009 (inclusiv din domeniul auto) comparativ cu scaderea de 2.3% din septembrie.

Putin mai tarziu acest optimism a fost repede stopat de rezultatele din sectorul tehnologic, care au determinat o evolutie in usoara stagnare de la 1109,30 din 16 noiembrie la 1091,38 de vineri, adica o pierdere nesemnificativa de 1.6%. Totusi tendinta pietelor americane este una de depreciere, care este sprijinita si de o apreciere relativa a monedei americane - dolar.

MINIME LA RANDAMENTELE OBLIGATIUNILOR AMERICANE
Mai trebuie semnalat inca un eveniment care s-a produs acum pentru prima data in ultimul an si anume scaderea randamentelor la castigurile pentru titlurile de stat americane cu maturitatea apropiata pe 3 luni, dar si atingerea minimului pe anul 2009 la randamentul castigurilor pentru obligatiunile pe 2 ani, ceea ce inseamna ca au scazut considerabil sansele pentru ca revenirea economiei SUA din recesiune in forma de “V” sa se transforme in forma de “W”.

Aceasta este insa o perceptie de moment, care se poate schimba in timp scurt, iar ea contravine tot mai mult cu unele pareri ale economistilor care sustin in continuare o revenire in W.

“2 Year Treasury Bond yields have hit 2009 lows today, as sure sign that traders think the odds on that overhyped V-shaped recovery becoming a W have shortened considerably”

Rezultate mai slabe la viitoarele raportari “windows open” din DECEMBRIE ale bancilor “puternice”
Si totusi ceea ce anul trecut s-a intamplat in luna noiembrie 2008 iata ca Timothy Geithner, trezorierul SUA, a fost de acord ca in acest an procesul de prezentare a rezultatelor anuale oficiale reale ale bancilor americane sa fie in luna decembrie.

“Fed’s Plosser said that it is not quite time for the Fed to raise interest rates, adding that will have a much better sense of US economy’s path going into next year and middle of 2010. Plosser also said that he has grown more confident in economy’s recovery and is less concerned about a double-dip recession risk.

Also, Fed’s Fisher said that it is some time before unemployment falls below 10% and Q3 GDP may be revised lower. Fisher also said that he doesn’t worry about the price of Gold. In other news, short-term US interest rates turned negative on Thursday as banks stockpiled government securities in order to “window dress” their balance sheets for the year-end, highlighting continuing distortions in the financial system more than a year after the collapse of Lehman Brothers.

The scramble has been exacerbated by the fact that all top US banks, many sitting on big trading profits, will this year close their books at the end of December. In past years, top investment banks have reported annual results in November”

Exista deja ingrijorari ca aceste raportari reale numite de mine “windows open” ale bancilor care au obtinut profituri mari la Q2 si Q3 prin procesul de “window dress” - tradus cosmetizare bilant si care nu au inclus si “TOXIC ASSETS” ce au ramas “agatate” de activele bancii respective, sa aduage schimbari importante in performantele acestora si sa prezinte situatia de fapt.

Ne aducem aminte ca pe baza TEST STRESS-ului sistemului bancar din SUA situatia capitalizarii celor 19 banci incluse s-a tot schimbat pe parcurs stabilindu-se ca activele lor toxice sa fie preluate cu sprijinul financiar comun al guvernului SUA si cel privat - actiune initiata de banca in cauza. Exista date ca multe astfel de toxic assets sa nu fi fost inlaturate/valorificate si sa apara ca o “piatra de moara” la rezultatele din decembrie.

Am vazut la Q3/2009 ca raportarile bancilor americane nu au mai fost la toate pe profit, putine fiind cu rezultate suprinzatoare motiv pentru care perceptia traderilor straini este ca sistemul bancar nu numai american, dar si cel global, inca nu este refacut, adica nu prezinta siguranta.

Este adevarat ca o parte din marile banci au inregistrat MARI profituri la Q1 si Q2 si pe aceasta baza pretul propriilor actiuni a crescut considerabil. Din vanzarea acestora la preturi foarte profitabile unele banci si-au acoperit toxic assets in totalitate sau partial, altele NU.

PRIMA CONCLUZIE : nefinalizarea optima a programului de absorbtie a toxic assets de catre marile banci “profitabile” poate crea probleme serioase sectorului bancar american, dar si din lume si acest lucru se va vedea cel mai bine la raportarile din luna decembrie 2009.

In Europa, daca ne vom ghida dupa evolutia indicelui reprezentativ Dow Jones Stoxx 50, vom constata ca acesta a involuat cam in aceeasi maniera cu indicele SPX si anume de la 2546.37 din data de 16 noiembrie la 2467.99 de vineri 20 noiembrie, ceea ce inseamna o scadere de 3.2% in saptamana ce s-a incheiat, fiind a doua pe fond corectiv din ultima perioada.

Aceste similitudini se datoresc mai mult infuziei de “SIMPATIE” fata de bursa americana si mai putin unei reactii similare fata de evolutia economiilor tarilor respective.

Daca dorim sa comparam evolutia din acest an a celor doi indici, american vs european, vom observa ca primul a crescut cu 22.87% si al doilea cu 22.37% si aceasta asemanare sustine punctul de vedere privind importul de simpatie.

Daca vom face o alta comparatie a evolutiei celor doi indici vom observa ca indicele american a ajuns la nivelul lunii octombrie 2004, iar cel european in zona lunii octombrie 2003, iar deficitul GDP global fata de momentul declasarii recesiunii economice este destul de important.

Prima concluzie care ar rezulta din aceste date ar fi ca planurile de masuri/salvare generate de guvernele statelor respective au avut aceleasi efecte. Si totusi trebuie sa ne aducem aminte ca in data de 7-8 noiembrie Grupul G20 a decis ca sprijinul guvernamental sa se retraga si economiile sa se redreseze prin efortul propriu dand astfel de inteles ca s-a ajuns la o usoara stabilitate a economiei globale.

CONSTATARE: Dupa opinia mea si nu numai, aceasta renuntare la planurile de salvare tocmai in aceste momente de relativa stabilitate a economiei globale, este masura ce va afecta PUTERNIC procesul de revenire consolidata din recesiune si in timp mai scurt, iar consecintele se vor vedea in timp.

Si totusi daca analizam ultima raportare a Eurostat privind GDP-ul din zona euro sau din tarile UE vom constata ca acesta a crescut la Q3/2009 foarte putin, doar cu 0.4%, respectiv 0.3% fata de 3.5% realizat in SUA.

O alta remarca importanta este ca la aceasta valoare pozitiva au contribuit doar 2 tari : Germania si Italia, iar celelalte tari, inclusiv Franta, Spania, dar mai ales Marea Britanie au avut deprecieri ceea ce inseamna ca economia europeana inca nu este complet stabilizata.

Cazul bancii RBS din Marea Britanie este recent si acesta spune ca fara un sprijin financiar din partea statului aceasta banca, care are provizioane foarte mari datorate imprumuturilor neperfomante, nu se va putea stabiliza curand.

“The Royal Bank of Scotland Group Plc. (RBS), the largest Government-controlled bank in Britain, has reported losses in the third quarter of the year, because of provisions in the amount of 3.3 billion GBP (5.5 billion USD) created for bad loans and writedowns.

The RBS posted a net loss of 1.8 billion GBP, plunging from a profit of 871 million GBP in the third quarter of 2008. Operating losses amounted to 1.5 billion GBP in the reporting period, down from 3.5 billion GBP in the second quarter, indicating that RBS is starting to get a grip of their spending”

Ori ce se intampla in Marea Britanie este valabil, fie si in parte si in celelalte tari din UE, care au avut cresteri negative la Q3/2009 si care nu se pot refinanta singure.

A DOUA CONCLUZIE: daca programul de salvare al guvernelor tarilor din UE, inclusiv din Germania si Italia, nu va continua ECONOMIA din UE se poate intoarce la o noua recesiune mai ales daca sectorul bancar mondial va da semne din nou de slabiciune fiind ramas fara suport financiar extern.

A TREIA CONCLUZIE: stim ca economia SUA este puternic dependenta de cea din UE si invers, asa ca o noua contractie a sistemului bancar din SUA sau din UE poate conduce deopotriva la o contractie a economiilor celor doua tari, iar acest fenomen poate apare in primele luni ale anului 2010.

A PATRA CONCLUZIE : cresterile de la Q1, Q2 si Q3/2009 ale economiei SUA si altor tari s-au datorat mai mult stimulentelor pentru consum ale planurilor de salvare aplicate de guverne. Aceasta nu este un motiv de lauda pentru economia SUA, care a crescut de 2 ori fata de economia zonei zero, mai ales cand datoria statului american a crescut considerabil.

Asa ca recesiunea economiilor din UE, SUA si Japonia, ca parti ale economiei mondiale, inca nu si-au spus ultimul cuvant si dupa unele cresteri ale GDP putem constata si ceva descresteri pe baze reale a caror cauze in faza actuala putem doar sa le intuim, sa facem scenarii, insa in mod sigur vor avea legatura cu sistemul bancar incomplet refacut si bantuit de “toxic assets” sau de cresterea imprumuturilor neperformante in paralel cu cresterea somajului la nivel global.

CONCLUZIA FINALA :
In ciuda unor semnale sensibile din partea pietei titlurilor de stat americane exista o serie de alte elemente/factori care pun probleme serioase pentru revenirea din recesiune si acestea sunt mai greu de controlat fara o interventie continua din partea guvernelor statelor puternice.

Pana una alta pietele de actiuni internationale au intrat pe o faza de SELL OFF, care poate continua si saptamana viitoare.

Sa analizam grafic care este evolutia pietei celor 50 de companii puternice din Europa

In ultimile 24 luni (dec. 2007 - prezent)
- trendul indicelui european a strapuns linia mediei mobile simple de 50 zile ceea ce inseamna un viitor downtrend pe TS, tinta fiind linia MA 200, care este un prag major de rebound.

In ultimile 6 luni, reprezentand ascensiunea si sfarsitul acestui indice

-linia trendului a trecut hotarat sub linia MA de 50 zile, care la randul ei a fost depasita de linia mediei mobile exponentiale de 21 zile - o linie de semnal importanta si ce semnifica o accentuare a scaderii trendului, care in faza actuala este o corectie mai serioasa. Putem considera faza actuala si un pullback mai puternic.

- intrarea pe un DOWNTREND mai hotarat se va face in zona 2780 (in prezent este de 2833) cand linia indicelui va trece sub linia trendului UP ce uneste miminul din martie 2009 cu cel de la inceputul lunii noiembrie 2009. Asa ca ATENTIE la aceasta tendinta a indicelui de a depasi unele praguri de suport destul de solide ca foste praguri de rezistenta.

Orice spargere a acestor praguri va accentua si mai mult tendinta de scadere deja inceputa acum doua saptamani pe piata europeana.

Daca aceasta evolutie va influenta si bursa noastra este greu de presupus in conjunctura evenimentului politic de la noi din tara. Lupta politica nu s-a incheiat si ea poate aduce schimbari oricand in orice sens si din aceste motive instabilitatea politica interna este un factor prezent si major.

PIB sau produs intern brut este un macro indicator de moment care reflectă suma valorii de piaţă a tuturor mărfurilor şi serviciilor destinate consumului final, produse în toate ramurile economiei în interiorul unui stat în decurs de un an.

El masoara stadiul cresterii economiei unei tari. Asa cum stim el nu ne poate SPUNE daca vom mai creste si cu cat.

Una este sa spui ca economia UE a crescut la Q3/2009 cu 0.3% si alta sa adaugi apoi cu exceptia unor tari cum ar fi Estonia, care a inregistrat o noua contractie cu 15.3%, Letonia cu 18.5%, Romania cu 7.1% (sub asteptari) si altele, chiar daca au contractii economice mai reduse.

Ba unii economisti chiar autohtoni adauga ca odata cu revenirea economiei din UE atunci si cresterea economiei interne isi va reveni, dar in schimb nu uita sa adauge ca rata somajului in 2009 s-a accentuat considerabil, iar aceasta va creste substantial si in anul 2010.

Pentru analistii simpli PIB sau GDP la nivel international se calculeaza in doua moduri.
1. Clasic PIB = consum privat + consumul statului + investiţii + exporturi nete (exporturi − importuri).

2. Fara influenta sezonalitatii unor activitati economice - model international adoptat si de Romania.

Un alt lucru la fel de important este influenta ratei inflatiei (in fond a cresterii preturilor) asupra cresterii economice cand uneori denominarea (diferenta) poate ajunge si la 3%.

Daca ne vom lua dupa prognoze si statistici vom observa ca rata reala a PIB-ului anual al Romaniei poate ajunge in 2009 dupa mai bine de 10 ani (1999-2008) de crestere economica (cea mai mare fiind in anul 2004 de 8,5% apoi de 7.9% din anul 2006) la un prim an de contractie economica si una foarte severa de cca. 7-8%.

Comparativ cu toata perioada de dupa 1989 vom constata ca economia tarii s-a confruntat cu trei ani de contractie economica: cea mai mare va fi in 2009, iar celelalte doua sunt in anul 1998 de 1.47% si respectiv de 4.0% din 1992.

Insa in cazul de fata noi vorbim de ceva unic in evolutia economiei autohtone si anume de o prima recesiune economica cu care ne confruntam de dupa 1990 incoace si nu una locala ci una globala, care a atins toate sectoarele, mai ales cel financiar-bancar.

PIB la Q3/2009
Pentru cine nu este avizat, va lua de bun nivelul atins acum si isi va spune : ” Este OK o crestere de 3.5% pentru SUA sau de 0.3% pentru UE ori de 0.4% pentru zona zero, mai ales dupa niste contractii foarte puternice anterioare realizate ca urmare a unei recesiuni economice globale puternice”.

Dar oare asa sa fie ? Totul este OK si de aici inainte doar o sa crestem ?
Nu ca as fi eu carcotas, insa nu-mi place ca CINEVA sa ma minta in fata, mai ales ca in unele privinte am ceva habar.

Din aceste motive voi incerca sa aflu raspunsul la cateva intrebari ale vremurilor actuale.
PRIMA INTREBARE care se pune este “De cat timp are nevoie o economie sa creasca si mai ales cu cat sa creasca pentru ca aceasta iesire din recesiune sa fie si definitiva in contextul actual.

A DOUA INTREBARE la care va trebui sa raspundem este “Ce anume determina o crestere solida fie si lenta pentru a spune ca economia s-a inscris pe un trend ascendent fara intoarcere ” ?

Mai intai vorbim despre o economie mondiala aflata intr-un plin proces de transformare:
O istorie a acestei economii in anumite perioade ne prezinta urmatoarele date :
ANUL 1000
GDP a fost de 116 mld dolari (adica 80% din PIB-ul Romaniei actual)
Procentual regiunile contribuiau astfel:
28.9% India / 22.7% China / 18.5% Califatul Islamic / 11.8% Africa …. 10.6% Asia de Vest / 8.7% Europa de Vest … 2.7% Japonia / 2.4% Rusia / 2.2% Europa de Est

ANUL 1500
Peste 500 ani situtia era urmatoarea
GDP a ajuns la 247 mld dolari
25% Ming China / 24.5% India / 4.2% Imperiul Otoman / 3.4% Rusia / 3.3% Germania / 3.1% Japonia / 2.5% Europa de Est ….. 0.3% SUA

ANUL 1700
Peste inca 200 de ani situatia iar s-a schimbat
GDP a fost de 371 mld. dolari
24.4% India / 22.3% China / 22.1% Europa de Vest / 7.6% Orientul Indepartat / 6.6% Africa …. 4.4% Rusia / 4.1% Japonia … 3.6% Germania ….. 2.9% Europa de Est / 0.1% SUA

ANUL 1870
GDP a inregistrat pentru prima data valori mai mare de 1101 mld dolari
24.1% Imperiul Britanic / 17.2% China / 12.2% India Britanica / 9.1% Regatul Unit / 8.9% SUA / 7.6% Imperiul Rus / 6.5% Franta / 6.5% Germania …. 4.1% Europa de Est …. / 2.3% Japonia

ANUL 1950
Este perioada in care ierarhia s-a schimbat si ordinea economiei mondiale are alta fata
GDP a ajuns la 5336 mld. dolari
27.3% SUA (preia conducerea economiei mondiale si nu va mai renunta la ea) / 9.6% Uniunea Sovietica … 6.5% Marea Britanie / 5.0% Germania …. 4.5% China / 4.2% India … 3.5% Europa de Est … / 3.0% Japonia

ANUL 1998
Ne apropiem de zilele noastre si precum am observat pana in prezent ierarhiile mondiale se mai schimba, iar cei care detin puterea o perioada nu o pot pastra la nesfarsit. Asa si cu SUA, chiar daca acum este pe primul loc exista toate sansele ca intr-un viitor anume sa piarda suprematia de atatia ani.
GDP 33725 mld dolari
21.9% SUA / 11.5% China / 9.3% Orientul Indepartat / 7.7% … 5.0% India / 4.3% Germania … / Marea Britanie si Rusia cu 3.4% ….. 2.0% Europa de Est

ANUL 2008
Iata situatia de anul trecut al GDP-ului din lume
GDP dupa datele FMI a fost de 60917 mld. dolari
30.18% Uniunea Europeana (EU 27) / 23.7% SUA / 8% Japonia / 7.1% China / 6% Germania …. 2.8% Rusia / … 2.6% Brazilia / 1.97% India ….

Stim deja ca dupa Q3/2009 China a depasit deja Japonia la GDP conturandu-se o noua ierarhie a acestor vremuri destul de tulburi asupra viitorului unei economii nu chiar asa de stabila.

Constatam ca ierarhia economiilor tarilor puternice s-a tot schimbat in decursul zecilor, sutelor si miilor de ani si ca nu putem extrage in aceste momente care economii vor fi determinante pentru a putea sprijini o crestere economica sustinuta la nivel global.

Si totusi unele tari se pot delimita de marea majoritate care a fost influentata puternic de recesiunea actuala acestea fiind in primul rand China si India din grupul celor patru tari ce fac parte din grupul BRIC, la care se adauga Brazilia si de ce nu Rusia, ce a recuperat mult in ultima perioada de timp fara a spune ca s-a consolidat. Dupa opinia mea aceste economii vor fi MOTORUL cresterilor economiei globale care vor trage dupa ele si celelalte economii ale lumii.

GRAFICUL privind prognoza FMI pentru viitorul ratei GDP la nivel global

In fond predictiile economistilor de la FMI si Banca Mondiala se bazeaza pe o prognoza de 0.5% privind cresterea economica din 2010 la nivel mondial fata de nivelul anului 2008 si o recuperare de cca. 3% fata de nivelul minim atins in anul 2009 datorita in special ritmurilor de crestere mai mari ce vor fi la nivelul tarilor emergente BRIC.

Prognoza FMI la nivel mondial pentru urmatorii 5 ani (2010-2014) indica o usoara depasire a nivelului din anul 2008 pana la sfarsitul anului 2010 (cca. 0.5%), in anul 2011 va ajunge sub nivelul anului 2005, iar maximul revenirii din anul 2013 se va opri la nivelul celui din 2005 fara a atinge nivelul maxim din 2007 deoarece vom constata in 2014 un mic regres al cresterii globale.

Aceste estimari ale evolutiei economiei globale, in care vor intra desigur si mutatiile la nivelul structurii GDP global, prezinta o situatie pe undeva asteptata de catre investitori, dar si de analisti si anume o revenire mai accentuata in a doua parte a anului urmator si apoi mai mult o stabilizare a acesteia fara insa a depasi ritmurile de crestere ale anilor anteriori 2005-2007.

In aceasta situatie hotaratoare mi se pare evolutia din primele 2 trimestre ale anului 2010 care pot confirma sau infirma aceste prognoze. Pe aceasta baza ne inchipuim cat de importante vor fi raportarile la Q4/2009 si implicit ale anului 2009 deoarece ele vor crea bazele anului viitor si la randul lui pentru urmatorii ani.

Unde se afla economia Romaniei in aceasta conjunctura ?
Poate daca ne uitam la alt grafic privind estimarile FMI pentru grupul de tari din Centrul si Estul Europei comparativ cu al tarilor cu economii avansate, dar mai ales cu ale tarilor din UE vom avea o imagine mai clara decat cateva supozitii spuse de unii in campanie electorala, iar de altii fara a avea o documentare suficienta.

Graficul prognozei cresterii economice in Centrul si Estul Europei

Ei bine din grafic rezulta ca pe o BUNA GESTIONARE a finantelor acestei tari Romania se poate inscrie pe un trend ascendent in anul urmator, care va depasi ritmul de crestere al celor din UE, dar si al celor cu economie avansata in primul rand prin atragerea unui numar cat mai mare de investitii.

Daca ne gandim ca avem multe datorii de platit mai ales anul viitor atunci nu vom reusi acest lucru decat printr-un ritm de crestere mai mare decat la majoritatea tarilor din UE si din lume. In caz contrar nici nu stiu ce prognoze mai putem face.

Totusi fiind vorba de estimari constatam ca minimul/contractia economiei interne va fi atins in anul 2009 la -7 sau -8%, iar varful din urmatorii 5 anii este in anul 2012 insa acesta nu va putea depasi nivelul real al anului 2002 fiind departe de nivelul 2005 unde va tinde economia mondiala. In acest caz nu stiu daca pot sa spun ca decalajul privind etapa de revenire a economiei romanesti fata de economiile din UE va fi de 3 ani sau sa REMARC volatilitatea ratei GDP in timp la economiile din Centrul si Estul Europei fata de celelalte economii mult mai stabile.

In FAPT CONCLUZIA mea la aceasta intrebare este urmatoarea :

Economia Romaniei, ca parte a economiilor din regiune dar si din UE, poate avea evolutii de exceptie si intr-un sens (vezi anul 1990 si apoi 2009), dar si in celalalt (anul 2007 si de ce nu 2012), fapt care mai mult atrage decat sperie pe INVESTITORI.

Oricum acestia nu pot face RABAT de mentinerea unei instabilitati politico-economice ce o indeparteaza pe moment de aceasta evolutie a acestei zone, dar care va crea doar un decalaj fata de restul tarilor din jur.

Pe de alta parte daca tarile avansate vor reusi inntr-un timp de peste 5 ani sa atinga maximele din varful cresterii GDP (mai mult ca sigur intr-o alta ordine/structura a economiilor lumi) atunci revenirea economiilor din aceasta parte a lumii va fi mai lunga, chiar daca ritmul de dezvoltare va fi mai mare.

In acest caz prognozele FMI trebuiesc privite in acest mod particular fata de tara noastra ceea ce inseamna ca pentru noi timpul cu revenirea economica va fi mai lung decat al tarilor din jur daca ne gestionam PROST tara si vom avea multe datorii publice.

Cel putin doua pericole majore le vad eu in aceste momente : o crestere a somajului necontrolata si mai ales a ratei inflatiei peste cote de prevenire a unei noi crize majore ce poate afecta nu numai toata economia mondiala, dar mai ales economiile slabe, asa cum este a Romaniei.

Putem creste fara investitii si productie ?
Aceasta intrebare este una retorica ce se doreste un raspuns la a doua INTREBARE a temei acestei postari.

S-a putut observa ca economiile puternice au fost serios afectate de o recesiune globala fara precedent, insa o parte dintre ele si-au revenit, este adevarat cu sprijin financiar, dar mai ales prin intermediul investitiilor in propria economie, in primul rand al industriei, care a inceput sa produca din nou dupa consumarea stocurilor existente la operatorii economici ce au blocat multe fonduri financiare interne.

Odata ce avem cerere atunci vom avea si productie pentru a o satisface si din datele raportate recent multe tari care au iesit din recesiune au inegistrat o crestere reala a indicelui de productie si/sau a indicelui pretului de productie concomitent cu cresterea productivitatii muncii din sectoarele respective.

Daca vom lua doar investitiile putem sa rationam ca acestea nu au nici un efect daca cele anterioare nu au adus nici un venit, iar veniturile obtinute an de an conduc la cresteri/dezvoltare. Daca in schimb veniturile sunt mai mici sau deloc atunci acestea descurajeaza firmele care reduc capacitatile si automat reduc si investitiile viitoare.

Investitii mai putine inseamna mai putine imprumuturi la banci ceea ce inseamna ca sunt mai putini bani in circulatie, inclusiv cei care trebuiesc platiti pentru imprumuturile anterioare.

O masa monetara mai mica in circulatie inseamna in mod sigur mai putin disponibil pentru CONSUM. Mai departe rationamentul este destul de simplu.

Daca vom raporta elementele de mai sus la nivelul tarii noastre vom vedea in ce situatiei este in prezent economia, fapt reflectat prin raportarea de la Q3/2009 privind o contractie de 7.1% la nivel PIB chiar daca unii incearca sa prezinte aceste cifre ca o “reusita” fata de cifrele prognozate anterior.

Nu este greu sa ne aducem aminte ca in cele 10 luni ale anului 2009 nivelul investitiilor directe straine au fost reduse la 50% fata de anul 2008, ca numarul datornicilor la banci creste intr-un ritm alarmant si ca bancile inca se tem sa acorde credite nestiind care va fi situatia somajului in perioada urmatoare, dar si a solvabilitatii clientilor sai, mai ales a firmelor debitoare.

Nu vreau sa pun gaz pe foc dar in ciuda eforturilor BNR de a relansa in acest an creditarea dobanzile de imprumut la bancile comerciale sunt inca cele mai mari din Europa, iar acest lucru in situatia in care datoria publica a Romaniei a ajuns la cca. 77 mld. euro (dupa unele surse la 30% din PIB).

Pe aceasta baza prognozele privind nivelul investitiilor pe anul 2010 nu pot fi foarte imbucuratoare motiv pentru care nu putem spera la o revenire foarte rapida a economiei autohtone.

In ceea ce priveste modul in care industria participa la PIB putem extrage din comunicatele INS pentru Q3/2009 faptul ca IPPI - indicele pretului de productie industriala dupa trei trimestre a crescut cu 0.2%, insa asa cum spuneam mai mult ca efect inflationist si anume ca urmare a cresterii preturilor cu 4,2% din industria metalurgica la nivel international nu numai intern.

Daca vom privi mai atent vom observa ca dupa 9 luni din 2009 indicele productiei industriale a scazut cu 8,5% fata de perioada similara 2008 chiar daca acesta a crescut cu 21.3% fata de luna august 2009, datorita in special industriei prelucratoare (25.4%), iar productivitatea muncii a crescut cu 8% datorita cresterii cu 11.3% a productiei si furnizarii cu energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat.

Mai multe date pot fi analizate de pe site-ul INS.
Degeaba vorbim despre cresterea productiei daca nu o vom compara cu cea a productivitatii ceea ce inseamna ca avem o crestere reala a numarului de produse, deci a cererii si nu a cheltuielilor de productie ca urmare a cresterii pretului la anumite materii prime sau materiale ori alte costuri.

Probabil ca unii ne intrebam de ce tot creste somajul in general in lume sau de ca va creste si la noi. Odata crescut numarul de someri efectul acestui fenomen se observa in primul rand asupra consumului, adica a diminuarii acestuia.

O diminuare a consumului va conduce automat la o reducere a altor noi locuri de munca ca urmare a reducerii cererii din piata si tot asa pana vor fi gasite solutii pentru stoparea somajului si cresterea locurilor de munca. Se pare ca prima solutie este cresterea increderii consumatorului chiar daca acesta nu este somer combinata cu investitii in infrastructura sau alte domenii, adica noi locuri de munca.

Din pacate spectrul anului 2010, mai ales la inceput presupune o crestere a numarului de someri prin reducerea numarului de locuri de munca in sectorul bugetar, care va conduce la reducerea consumlui si automat la noi someri. Ori asa ceva nu poate stimula consumul pentru o industrie si asa plapanda, mai ales daca stabilitatea politica nu se va rezolva curand.

CONCLUZIA FINALA:
Dupa un an 2009 - cel mai rau din istoria economiei Romaniei de dupa anul 1989 simpla revenire a economiilor din jur nu ne poate aduce pe linia de plutire chiar daca lucrurile incep sa functioneze firesc dupa data de 6 decembrie 2009 deoarece nu avem anterior masuri serioase luate pentru stoparea declinului, iar acest decalaj se va accentua fara stimularea celor doua sectoare: productie industriala si investitii efeciente.

SOMAJUL, cu parere de rau, va fi RAUL pe care guvernantii viitori trebuie sa-l inlature in timp scurt, altfel acesta va intarzia si mai mult procesul de iesire si revenire sanatoasa din recesiune.

Pentru a intelege inflatia ar trebui sa intelegem mai intai cuvantul INFLATIE.

Definitia inflatiei

In glosarul economic inflatia este o crestere a pretului unui cos de bunuri si servicii, care este reprezentativ pentru intreaga economie

Totodata inflatia reprezinta o crestere a nivelului mediu al preturilor. Opusul sau este deflatia si desigur starea de mijloc este stabilitatea pretului – stagflatia.

Legatura dintre Inflatie si Bani.
Deoarece inflatia presupune cresterea preturilor medii aceasta s-ar traduce ca trebuiesc mai multi dolari pentru putine marfuri. Sa presupunem ca ar creste pretul petrolului datorita unei cereri mai mari (posibil de natura speculativa sau/si datorita unei revigorari a economiei) la acelasi nivel de productie, iar celelalte preturi ar ramane stabile.

Ei bine aceasta manifestare izolata nu este inflatie.

Ea s-ar produce cand marfurile si serviciile importante din economie ar creste peste preturile medii.

Inflatia si fluxul banilor
Putem observa inflatia ca schimbari/plasamente ale banilor in sistem. Daca guvernul SUA ar decide sa tipareasca mai multi bani atunci dolarul s-ar aprecia relativ datorita cresterii pretului la produse.

Asa ca inflatia este combinatia a 4 factori:

1. oferta de bani creste
2. oferta pentru alte bunuri descreste
3. cererea de bani scade
4. cererea pentru alte bunuri creste.

Am putea spune ca inflatia este rezultatul scaderii unei oferte agregate cauzata de doua motive:

- o crestere a ratelor platilor;
- o crestere a preturilor materiilor prime.

Oferta agregata este valoarea totala a bunurilor si serviciilor produse de o tara. Aceasta poate fi influentata nu neaparat de cresterea preturilor ci si de alti factori.
Aceste surse opereaza prin cresterea costurilor si rezultatul inflatiei este influentat de evolutia pretului de cost. Cu cat vor fi costurile mai mari cu atat se va reduce volumul produselor.

Definitia cererii atrasa de inflatie

Inflatia rezulta si de la o crestere a cererii agregate. Inflatia poate creste ca urmare a cresterii oricarui factor individual al cererii agregate, dar cele mai importante influente sunt determinate de :

- cresterile cu furnizarea banilor;
- cresterile in achizitiile guvernamentale;
- cresteri ale nivelului pretului din restul lumii.

De regula inflatia este in fond o crestere mai rapida a preturilor medii decat creste nivelul productiei.

Tot in timpul inflatiei doar unele preturi pot creste in timp ce altele pot scade.

Spirala inflatiei.
In timp ce unii consumatori isi pot permite sa sustina cresterea preturile bunurilor, altii nu o pot face. In acest caz preturile vor avea o spirala care de regula este mai greu de controlat deoarece unii cumpara acum la preturi, care cred ei vor fi mai mici decat cele din viitor si tot asa.

De asemenea este important daca ai bonduri sau bonuri de tezaur. Aceste instrumente financiare asigura o rata fixa a dobanzii anuale a castigului. Daca spirala ratei inflatiei este mai rapida decat rata dobanzii la bonduri atunci ele devin mai putin valoroase. In acest caz detinatorii se vor grabi sa le vanda inainte ca valoarea lor sa se deprecieze.

De regula, in acest caz, intervine guvernul cu cresterea ratei dobanzii la bonduri si bonurile de tezaur pentru a le mentine atractive sau a le rascumpara la un prêt suficient de mare pentru a nu se deprecia.

Cine poate controla sau ajuta in caz de inflatie ?
Dupa multe opinii, la nivel de SUA este FED, iar la nivelul celorlalte tari sunt bancile centrale prin politicile lor antiinflationiste.

Aceasta are la dispozitie trei metode:
1. crescand sau scazand rata de referinta FED;
2. retrictionand sau relaxand suma de bani disponibila din piete;
3. crescand sau micsorand suma rezervei bancilor asupra careia va avea controlul.

Ne aducem aminte de anul 2001 cand FED a inceput sa scada rata dobanzii critice pentru a evita o recesiune, iar la mijlocul anului 2004 aceasta a crescut din nou rata dobanzii pentru a evita o inflatie.

In prezent FED mentine rata dobanzii critice la niveluri oscilante foarte joase de 0 – 0,25%, dar nu a anuntat o crestere a acesteia incercand astfel sa mentina increderea populatiei in preturi stabile. In schimb BCE a anuntat mentinerea ratei istorice de 1% deoarece se confrunta cu o deflatie.

Ce influenta poate avea politica FED asupra tarilor din estul Europei ?
Pentru aceasta vom prelua din teoria lui Irving Fisher conform careia “fluxurile de capital si oferta agregata de capital la nivel global la un moment dat se pot asemana cu o cascada ce se varsa mai abundent sau mai firav intr-un lac, argumentatia teoretica arata ca, daca in centrul lacului se gasesc economiile dezvoltate sau mature, atunci catre margini se gasesc economiile emergente ce primesc influxuri mai abundente doar atunci cand suvoiul cascadei devine mai abundent si in consecinta apele lacului incep sa creasca.”

Asa este si cu economia Romaniei in prezent. Deocamdata suvoiul nu a cuprins-o.

Recomandarile brokerilor americani pentru perioadele cu inflatie sunt orientate spre bonduri cu dobanda variabila ale guvernului (TIPS), care-si mentin rata dobanzii in functie de indicele pretului consumatorului publicat lunar de Biroul de Statistica a Muncii (CPI). Ele sunt instrumente foarte volatile si rata dobanzii lor poate depasi rata bonurilor de tezaur de 10 ani (ex. in anul 2004 cand rata castigului la TIPS a ajuns la 6,73%).

Este SUA in inflatie ?

Un indicator de baza folosit de multe tari pentru aprecierea inflatiei este CPI - indicele pretului consumatorului raportat de Biroul de Statistica a Muncii din SUA.

“The Consumer Price Index for All Urban Consumers (CPI-U) increased 0.2 percent in April before seasonal adjustment, the Bureau of Labor Statistics of the U.S. Department of Labor reported today. This index has fallen 0.7 percent over the last 12 months, due primarily to a 25.2 percent drop in energy prices. The year-over-year declines in March and April are the first since 1955”

Asadar un prim indiciu :
- declinul CPI anualizat din martie si aprilie a ajuns la nivelul anului 1955.

- in aprilie 2009 indicele scade cu 0,7% pe ultimele 12 luni datorita in special scaderii cu 25,2% a preturilor din domeniul energetic.

Daca pe luna aprilie nu includem energia si alimentele (a carei scadere este explicabila) vom constata ca indicele a crescut cu 2,5% la nivel lunar si cu 1,9% pe ultimele 12 luni, inregistrand astfel aprecieri la serviciile medicale, educatie - comunicatii si alte servicii.
Am utilizat calculatorul inflatiei pus la dispozitie de pagina Web a BLS si pentru 100 dolari cheltuiti in anul 2008 vom observa ca pretul acelorasi bunuri si servicii a scazut la 99,04 $.

Deci din acest punct de vedere nu avem inflatie, dar numai pe moment, dupa umila mea parere.

Ei bine, si atunci de ce unii spun si noi suntem de acord cu ei ca SUA are un inceput de inflatie …

Daca ne uitam la pretul unor materii prime (otel, cupru, aluminiu) materializate prin evolutia indicelui CRB Reuters Commodities vom observa ca acesta a facut in ultimile zile un salt foarte important, aceasta fiind si un factor de determinare a inceputului unei inflatii - cresterea pretului la materiile prime si energie.

Graficul CRB futures Reuters / Jefferies

Graficul explica o crestere sustinuta a pretului principalelor marfuri pe piata futures din acest an, crestere care a inceput din luna martie si care reprezinta cca. 23% pana in prezent.

Daca ne vom corela cu cresterea indicelui CRB pe piata spot vom observa ca in aceeasi perioada acesta a crescut cu cca. 17,5% (din care metalele au crescut cu peste 24% si materiile prime industriale au crescut cu peste 19%, depasind nivelul mediu al indicelui) ceea ce inseamna ca traderii se asteapta la o crestere in continuare a acestor marfuri. Din acest punct de vedere avem un prim indiciu ca exista semnale relative pentru un inceput de inflatie la nivel SUA - cresterea preturilor medii la materiile prime industriale si a metalelor de baza. Vom adauga la aceasta si adancirea deficitelor SUA ceea ce va forta guvernul Obama de a a se imprumuta prin emiterea de noi bonduri si care va creste lichiditatea din piete …

Iata avem un nou factor - al doilea - care poate duce la inflatie si anume cresterea cererii de bani a guvernului SUA si nu numai la SUA daca ne uitam in jurul nostru, mai ales dupa atatea planuri de salvare.

Cel mai bine o spune in acest sens insusi presedintele Obama, acum cateva zile cabd deja deficitul sau era de 1800 mld. dolari, iar cel al natiunii ajunsese la 11.000 mld. dolari.

“Sat May 23 2009 10:32:18 ET

In a sobering holiday interview with C-SPAN, President Obama boldly told Americans: “We are out of money.”

C-SPAN host Steve Scully broke from a meek Washington press corps with probing questions for the new president.

SCULLY: You know the numbers, $1.7 trillion debt, a national deficit of $11 trillion. At what point do we run out of money?

OBAMA: Well, we are out of money now. We are operating in deep deficits, not caused by any decisions we’ve made on health care so far. This is a consequence of the crisis that we’ve seen and in fact our failure to make some good decisions on health care over the last several decades.

So we’ve got a short-term problem, which is we had to spend a lot of money to salvage our financial system, we had to deal with the auto companies, a huge recession which drains tax revenue at the same time it’s putting more pressure on governments to provide unemployment insurance or make sure that food stamps are available for people who have been laid off.

So we have a short-term problem and we also have a long-term problem. The short-term problem is dwarfed by the long-term problem. And the long-term problem is Medicaid and Medicare. If we don’t reduce long-term health care inflation substantially, we can’t get control of the deficit.”

Asa ca elementele esentiale pentru un inceput de inflatie exista la nivel SUA si nu o putem trece cu vederea ignorand-o. Probabil ca unii vor spune ca suntem deja in ea, iar marea majoritate ca depinde de FED si guvernul Obama pentru a nu ajunge acolo.

Eu personal, nu pot crede ca in conditiile actuale, dupa o deflatie destul de majora, sa putem trece direct la o stagflatie cand de fapt recesiunea nu a ajuns la minime, dpdv tehnic. Asa ca istoria economica mondiala isi va urma cursul firesc si vom trece si peste o inflatie in SUA. Ca este sau ca va fi acum prezinta o mai putina importanta conteaza ce va fi la noi.

Am extras pentru aceasta in final o povestioara economica venita din istoric si se refera la
Marea Britanie, prinsa si ea in jocul recesiunii actuale. Nu uitati unde este lira sterlina actual.

“Vom reda deci aici experienta Marii Britanii din timpul Crizei Suezului din 1956, un eveniment de tip soc exogen aleator intocmai ca si atacurile de la 09.11.2001 la care a reactionat atat de prompt Alan Greenspan (de altfel acesta este si capitolul introductiv al cartii sale “The Age of Turbulence”).

Dupa cum este acum bine stiut, atacul masiv combinat (aero, naval si terestru) lansat de catre fortele britanice si franceze impotriva fortelor lui G.A.Nasser a avut rezultate peste asteptari. Armata egipteana a incetat in scurt timp sa mai fie o forta de lupta capabila de riposta iar, drumul catre Cairo era deschis fortei expeditionare anglo-franceze.

Succesorul si urmasul, chiar intelectual pana la un punct, al lui Sir W.Churchill, Anthony Eden, ezita insa sa lanseze ordinul pentru atacul final. Destul timp ca, pe fondul lipsei de sprijin din partea Administratiei Eisenhower sa se produca o speculatie masiv de tip “put” (de vanzare) pe lira sterlina.

Valuta britanica pierde rapid din valoare in numai cateva sedinte de tranzactionare. Obsedati de mentinerea unei valute apreciate si mai ales tributari versiunii initiale a Bretton Woods-ului, leaderii britanici in frunte cu Eden apeleaza rapid la FMI pentru un imprumut de urgenta spre a stabiliza lira sterlina, nerealizand ca repetau la scara mult mai mare eroarea churchilliana din 1925.

Administratia Eisenhower iritata peste masura de actiunea unilaterala anglo-franceza de la Suez riposteaza si ameninta cu blocarea cererii de imprumut daca fortele anglo-franceze nu se retrag de la Suez, desi erau practic victorioase.

Eden alege imprumutul FMI si accepta ceea ce nu era decat un santaj politico-economic al unei administratii SUA tributare, exceptand retorica desigur, logicii de politica externa a lui F.D. Roosevelt. Lira sterlina se stabilizeaza numai la primirea stirii privind posibilitatea unui imprumut FMI (a se vedea aici cat de bine actioneaza SPIRITUS ANIMALICUS!) dar…. imperiul britanic este din acel moment definitiv pierdut.

Eternul uman imortalizat de catre Shakespeare intra in scena pentru o fatala clipa si “un regat pentru un cal” devine nu “un REGAT” ci mai degraba “UN IMPERIU” pentru nimic altceva decat o valuta, deci o marfa ca oricare alta practic, temporar stabilizata.”

Concluzia pentru Romania o puteti trage singuri, mai ales ca noi suntem la un capat al lumii uitat de cei mari si unde politicienii autohtoni isi fac LIBER de cap. Ce soarta ne va astepta ?

Cred ca nu depinde deloc de noi.