DIN DATELE EUROSTAT AFLAM CA:

Volumul comerţului cu amănuntul a scăzut in februarie cu 2,5%

Aceasta scadere este fata de luna ianuarie 2012 cand, culmea, România inregistra o crestere de 3% fata de luna decembrie 2011.
Scaderea din luna februarie a fost cea de a treia scădere înregistrată în Uniunea Europeană, potrivit datelor preliminare prezentate, miercuri, de Oficiul European de Statistică (Eurostat, asa cum si cresterea din ianuarie a fost a treia din UE.

De mentionat ca scăderi mai mari decât în România s-au înregistrat în Slovenia (- 5,0%) şi Polonia (- 2,7%).

În luna februarie 2012 comparativ cu luna precedentă, comerţul cu amănuntul a scăzut cu 0,1% în zona euro şi cu 0,4% în Uniunea Europeană. Comerţul cu amănuntul a crescut în 11 state membre şi a scăzut în alte 10 state membre. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Malta (4,7%), Luxemburg (2,2%) şi Danemarca (1,9%).

În ritm anual, luna februarie 2012 comparativ cu luna februarie 2011, comerţul cu amănuntul a scăzut cu 2,1% în zona euro şi cu 1,1% în Uniunea Europeană. În acest caz România se situează printre cele 13 state membre în care comerţul cu amănuntul a crescut în ritm anual. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Estonia (14,8%), Letonia (10%) şi Danemarca (8,1%). România se situează pe ultimele locuri cu o creştere de 2,1%.

Volumul lucrărilor de construcţii a crescut in februarie cu 13,4%
Stirea a fost comunicata vineri de catre INS.

Creşteri au fost consemnate la lucrările de construcţii noi (+18,9%) în timp ce la lucrările de reparaţii capitale s-a înregistrat o scădere cu 1,5%. Pe obiecte de construcţii, au avut loc creşteri la construcţiile inginereşti şi la clădirile rezidenţiale cu 21,4%, respectiv cu 10,7%. La clădirile nerezidenţiale a avut loc o scădere cu 5,1%.

În ceea ce priveşte volumul lucrărilor de construcţii, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, pe elemente de structură s-au înregistrat creşteri la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente, cu 14,7%, şi la lucrările de construcţii noi, cu 6,1%. Lucrările de reparaţii capitale au scăzut cu 10,2%.

Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul lucrărilor de construcţii a crescut atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 7,4%, respectiv cu 6,0%.

Ca serie brută, pe elemente de structură s-a înregistrat o creştere cu 23,9% la lucrările de construcţii noi. La lucrările de reparaţii capitale şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au avut loc scăderi cu 41,2%, respectiv cu 10,0%.

În ceea ce priveşte volumul lucrărilor de construcţii, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, pe elemente de structură s-au înregistrat creşteri la lucrările de construcţii noi cu 24,9% şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 6,1%. La lucrările de reparaţii capitale a avut loc o scădere cu 36,8%.

În primele două luni ale acestui an, volumul lucrărilor de construcţii a crescut atât ca serie brută, cât si ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 5,3%, respectiv cu 5,7%, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

În perioada ianuarie – februarie 2012, volumul lucrărilor de construcţii, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a crescut cu 5,7%, creştere evidenţiată la lucrările de construcţii noi (+38,1%). La lucrările de reparaţii capitale şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente s-au înregistrat scăderi cu 33,0%, respectiv cu 22,1%.

INVESTITIILE STRAINE AU SCAZUT IN LUNA IANUARIE 2012

BNR a comunicat in luna martie investitiile straine au scazut in ianuarie 2012 la 23 milioane de euro, de la 376 milioane de euro in ianuarie 2011.

In aceste conditii, investitiile straine directe atrase de Romania se inscriu si in acest an pe un trend descendent, dupa ce in 2011 s-a inregistrat un minim al ultimilor noua ani, cu un volum de 1,9 miliarde de euro. Cel mai ridicat nivel al investitiilor straine s-a inregistrat in anul 2008, cand BNR a consemnat un aflux de capitaluri de aproape 9,5 miliarde de euro.

Investitiile straine directe au fost in 2011 de 1,917 miliarde de euro, un nivel de cinci ori mai scazut decat cel din anul de varf 2008, cand au intrat 9,5 miliarde de euro in tara.

Impactul acestei scaderi asupra economiei este major, lipsa banilor din afara putand duce la o recesiune in 2012.

2008 a reprezentat si un an de varf pentru investitiile straine directe, care atinsesera nivelul de 9,5 miliarde de euro. Doar doi ani mai tarziu, strainii aduceau doar 2,2 miliarde de euro in tara, pentru ca in 2011 valoarea sa fie de 1,917 miliarde de euro. Scaderea fata de 2010 este de 13,6%, iar o comparatie cu 2008 arata o diminuare de cinci ori a banilor intrati din afara.

Cresterea economica inregistrata in 2011 a fost una intamplatoare, determinata de anul agricol record. “Avansul economiei din 2011 nu a fost unul sustenabil tocmai din lipsa investitiilor straine, iar din acest motiv riscam o stagnare economica sau chiar o recesiune anul acesta”, declara in februarie Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicata (GEA).

Daca statul roman reduce cheltuielile aportul sau ar trebui inlocuit prin investitii directe mai mari, ori dupa cat se oberva acestea sint cele mai mici din ultimii ani. Veti spune ca avem ceva intrari de investitori straini in 2012 cum ar fi Boch la Cluj, insa efectele acestora se vor vedea mult mai tarziu.

Pe de alta parte trebuie analizat acest segment in contextul in care si fondurile europene POSDRU au fost amanate o perioada, iar acum la reluare aceste fonduri au fost sanctionate cu o reducere de 10%.

In aceste conditii, asa cum era si firesc datele din industrie nu au arata tocmai bune.

PRODUCTIA INDUSTRIALA A SCAZUT IN IANUARIE 2012 CU 0.3%

În luna ianuarie 2012, producţia industrială, în serie brută, a scăzut faţă de luna precedentă cu 0,3%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Declinul a fost determinat ca urmare a scăderilor înregistrate în industria extractivă şi în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (cu câte 3,3% fiecare).

Industria prelucrătoare a crescut cu 0,4%. Pe marile grupe industriale s-au înregistrat scăderi în industria bunurilor de uz curent (-15,2%), industria energetică (-3,8%) şi industria bunurilor de folosinţă îndelungată (-1,5%). Industria bunurilor de capital şi industria bunurilor intermediare au crescut cu 11,8%, respectiv cu 0,4%.

Pe de altă parte, producţia industrială, în serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a crescut cu 0,6%, faţă de luna precedentă, susţinută de industria extractivă şi industria prelucrătoare, care au crescut cu 1,5%, respectiv cu 1,4%. Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 5,2%. Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri în industria bunurilor de capital (+1,9%) şi industria bunurilor intermediare (0,7%), în timp ce industria bunurilor de uz curent a rămas la acelaşi nivel. Industria energetică şi industria bunurilor de folosinţă îndelungată au scăzut cu 5,3%, respectiv cu 0,4%.

Constatam cum si in lume, mai ales in China criza la nivel international a determinat scaderi in lant de cateva luni, asa cum s-a intamplat si la noi.

RATA INFLATIEI IN TINTELE BNR

Pentru luna decembrie 2012, estimarea membrilor Asociatiei Analistilor Financiar Bancari (AAFBR) care au raspuns la un sondaj intern plaseaza rata anuala a inflatiei la 3,5%.

Aceasta valoare este in scadere cu 0,2 puncte procentuale fata de nivelul prognozat in cadrul sondajului anterior, dar ramane peste prognoza BNR, de 3,2%.

Rata anuala a inflatiei s-ar putea situa la 3,5% si in luna decembrie 2013.

Conform opiniilor exprimate de catre membrii asociatiei, dobanda de politica monetara s-ar putea situa la nivelul de 5% atat in luna decembrie 2012, cat si la finalul lui 2013. Rata anuala a inflatiei a coborat in februarie la 2,59%, un nou minim istoric, cresterea preturilor de consum fata de ianuarie fiind de 0,64%.

In acelasi timp Banca Nationala a Romaniei a ridicat, in februarie, prognoza de inflatie pentru acest an, de la 3% la 3,2%, din cauza efectului de baza, si estimeaza pentru 2013 o crestere a preturilor decembrie la decembrie de 3%.

Incepand cu anul 2005 cand rata dobanzii de referinta a BNR a fost de peste 12% iata ca pe parcurs, in mod constanta banca centrala a tot scazut aceasta dobanda ce tinde sa ajunga la 5% in acest an. Cu toate acestea creditarea bancara inca nu s-a relaxat insa specialistii se asteapta ca acest proces sa se declanseze odata cu atingerea pragului de 5%.

Comparativ cu aceasta descretere a ratei BNR vom observa din graficul de mai jos cum rata inflatiei a realizat oscilatii cuprinse intre maximele de 10% din 2005 si apoi de cca. 9% din 2008 retestat in anul 2011. Minimul acestor oscilatii este cel din februarie acesta fiind si un minim istoric apropiindu-se de tinta BCE de 2%.

Constatam ca din acest punct de vedere politica monetara a BNR a ajutat foarte mult economia Romaniei sa se mentina pe o linie de plutire fara a cunoaste in recesiunea anterioara corectii masive asa cum a fost in cazul Greciei si Portugaliei. Am putea considera pe baza datelor de mai sus ca si in anul 2012 daca vom avea o recesiune la nivelul zonei euro ce ne poate influenta si pe noi atunci vom putea spera la o REVENIRE destul de rapida, eventual chiar in acest an.

EVOLUTIA SI ESTIMARILE PIB 2012

Cunoastem deja de la INS ca Produsul intern brut în ultimul trimestru din 2011 a scăzut cu 0,2%, în termeni reali, faţă de trimestrul precedent.

Conform estimărilor-semnal comunicate de INS, PIB a crescut însă cu 1,9% în serie brută şi cu 2,1% în serie ajustată sezonier faţă de ultimul trimestru al anului 2010. În trimestrul al treilea, economia României crescuse cu 1,8% faţă de perioada aprilie-iunie.

Vlad Muscalu, economistul-şef al ING Bank România, afirma că rezultatul pe trimestrul al patrulea din 2011 este inferior estimărilor băncii, care aştepta o stagnare. “Deşi contractarea economiei este mică, ea va influenţa însă aşteptările pentru viitor, mai ales în condiţiile în care multe ţări europene au furnizat surprize relativ pozitive în privinţa evoluţiei PIB în ultimul trimestru”, afirmă Muscalu.

“Ne-am aşteptat ca economia să reintre pe minus în prima parte a lui 2012, dar faptul că s-a întâmplat deja mai devreme este îngrijorător”, preciza economistul.

Analiştii Citigroup, care au estimat şi ei anterior o creştere de 2,5% în 2011, se aşteaptă ca în 2012 creşterea să încetinească la 1,7%, din cauza mediului economic mai dificil din zona euro. “Forţa cererii interne şi capacitatea autorităţilor de a absorbi fondurile europene structurale vor juca un rol important în influenţarea performanţei economice în acest an”, apreciază analiştii grupului american.

Cele mai pesimiste estimari ale PIB pentru anul 2012 sunt ale JP Morgan care le-a revizuit in ianuarie la 0.8%, iar cele mai bune sunt ale Comisiei Nationale de Prognoza de 2.3% facute in luna noiembrie. Si FMI are unele estimari mai vechi pentru 1,8% si din ultimile declaratii a spus ca le va revizui in minus si pe acestea.

Asa ca dupa scaderea din ultimul trimestru al anului trecut, primul trimestru din 2012 sta sub spectrul recesiunii. Zapezile din luna februarie ce au paralizat cateva saptamani transporturile si, implicit intreaga economie, astfel ca nu ne putem astepta decat la vesti proaste la trim. I din acest an.

Deoarece luna februarie a fost mai mult un sezon mort, exporturile au fost grav afectate, consumul este in scadere continua (mai ales dupa sarbatori), asa ca numai industria mai poate salva o crestere economica.

Cum am vazut ca productia industriala a scazut si ea in luna ianuarie cu 0,2% exista putine sanse ca sa avem un PIB in crestere in primele 3 luni ale anului.

Multi se asteapta ca ajutorul sa vina de la atragerea fondurilor europene, care este, de altfel, vitala pentru cresterea economica pentru tot anul 2012, insa si la acest capitol stam prost in aceasta perioada (vezi POSDRU). La intocmirea bugetului, Guvernul a estimat o absorbtie de 6% anul acesta si sa speram ca o va respecta, insa fiind campanie electorala teama imi este ca tinta este cu totul alta, mai ales ca avem deja suplimentate fondurile primariilor cu o suma foarte mare ce va apasa la deficitul bugetar al tarii.

CONCLUZII:

Cea mai mare contractie economica din timpul recesiunii trecute a fost de 4.8% obtinuta in trim. I din 2009 dupa alte doua trimestre ale anului 2008 tot pe scadere (0.2% in trim. III si 2.2% in trim. IV din 2008). Dupa cum observam din graficul de mai jos inceputul recesiunii a avut o contractie mica, ca acum in trim. IV din 2011.

Din datele tehnice rezulta ca recesiunea economica din Romania a fost marcata la finele anului 2008 chiar daca a inceput efectiv cu 3 luni in urma si a durat 9 trimestre, adica 2 ani si 1 trimestru incheindu-se dpdv tehnic in trim. I al anului 2011 chiar daca prima crestere consecutiva a fost in trim. IV din 2010.

Daca exportul a scazut in ultimile luni, iar investitiile straine s-au diminuat masiv este greu de crezut ca in acest prim trimestru al anului curent sa avem o situatie economica mai buna decat la Q4/2011, ci dimpotriva, dupa mai multe opinii atestate deja de unii economisti este aproape clar ca vom avea si noi recesiune economica in ton cu zona euro si eventual UE.

Mai constatam ca in trimestrele cu crestere PIB din anul 2011 de dupa recesiune avansul luat nu a fost unul constant ci fluctuant fara a indica o directie clara si fara a ne convinge ca ne-am indepartat de zona de contractie economica, pe care in final am “indragit-o” din nou.

Important va fi cum se comporta productia industriala si exporturile in viitoarele luni din trimestrul II in care deja am intrat pentru a ne putea da seama daca recesiunea in care ne “scaldam” deja sa fie una scurta.

Am scris si voi mai scrie despre disputa din jurul aurului de la Rosia Montana si nu pentru ca as fi impotriva extragerii aurului din aceste zacaminte si ca de fapt NU SUNT DE ACORD cu metodele de degradare a mediului si mai ales a conditiilor de viata pe care le promoveaza firma din Canada - RMGC.

Eu personal m-am saturat sa tot vad si sa accept sa fiu MINTIT pe fata de RMGC prin reclame gen “oamenii din Rosia Montana au nevoie de locuri de munca” cand de fapt in spatele acestora rezulta ca pe NIMENI nu intereseaza cum va ramane terenul dupa ce se incheie exploatarile pe baza de cianuri.

Iata ca aceasta lupta mediatica poate avea si un rezultat bun daca autoritatile accepta si propunerile oamenilor de stiinta romani, care au venit cu o solutie nepoluanta. Ma intreb retoric cum de altfel va intrebati si voi de ce la vremea respectiva si mai ales acum nu se accepta aceasta varianta mai ieftina, mai productiva si mai ales autohtona.

Am extras mai jos propunerea in sine promovata de Alexandru Mironov.

Alexandru Mironov despre alternative de extragere a aurului

Am asistat în ultima vreme la o adevărată ofensivă mediatică - ziare, posturi de radio, dar mai ales clipuri la diverse televiziuni - care voia să ne convingă să ne aplecăm şi să culegem miliardele de doari pe care doreşte să ni le ofere o companie, desigur, mare prietenă a României, pe numele ei Roşia Montana Gold Corporation.

Intru în pielea jurnalistului de ştiinţă şi voi continua rîndurile mele cu o propunere care vine din mediul de cerectare ingineresc - mai exact, de la una dintre rămăşiţele excelentului Institut de Metale Neferoase din Baia Mare, un SRL de cercetare ştiinţifică numit SC Larechim.

Managerul acestei societăţi, ing. Vasile Coman, susţine că la SC Larechim există un grup de chimişti şi metalurgi care lucrează, de cîţiva ani, la o tehnologie de extragere a aurului şi argintului din reziduuri miniere, prin metode nepoluante, care au marele merit că evită cumplitele tehnologii pe bază de cianuri.

Băimărenii din echipa SC Larechim au descoperit un activator, o substanţă care într-un mediu alcalin permite o reacţie cu cheltuială rezonabilă de energie. Cercetătorii de aici au brevetat şi o invenţie pentru extragerea arseniului din pirite aurifere (brevet RO 120980/28.03.2003).

În laboratoarele şi atelierele răposatului Institut pentru Metale Neferoase au construit o instalaţie pilot pentru recuperarea aurului şi argintului din piritele de la Şuior. Odată instalaţia pusă la punct şi după un şir lung de experimente (24 de şarje de cîte 200 kg de pirite), ei au ajuns să poată asigura un proces constant de recuperare, care poate fi sintetizat în cîteva propoziţii.

Randament de 99,5%.

Prin reactoarele, vasele de stocare şi uscătoarele instalaţiei s-au pompat 400 de kg de pirite aurifere, tratate cu tiosulfat de sodiu în soluţie; în urma operaţiilor, chimiştii băimăreni au obţinut 43,97 grame de aur (cu randament de 99,5 %) şi 165,7 grame de argint (randament de 91,4 %), în 30 de ore de manoperă, cu un consum de combustibili de 110 metri cubi de gaz metan, 500 kwh de energie electrică şi 3 metri cubi de apă.

Dar, din prelucrare, rezultă şi un produs secundar de mare valoare, trisulfura de arsen, despre care importatorii de tehnologii pe bază de arsen n-au suflat niciun cuvînt. Pentru că, la o rejudecare a procesului tehnologic, iată ce rezultă: din o tonă de pirită auriferă se obţin 13,25 kg de sulfură de arsen, la un preţ de prelucrare de 1426,24 de lei pe kilogram.

Ceea ce înseamnă că această substanţă utilă în industria vopselelor, pirotehnie, fibre optice, aliaje speciale şi industria de armament se obţine la noi cu aproximativ 400 de euro pe kilogram, dar se vinde pe piaţa mondială la preţuri mult mai mari, între 5.000 şi 8.000 de euro pe kilogram, după cum variază bursa materiilor prime.

Un calcul simplu ne arată că din cele 500.000 de tone aflate în haldele de la Flotila centrală se pot obţine, doar prin valorificarea acestui produs secundar, sume ameţitoare, fără a lua în calcul aurul şi argintul obţinute prin acelaşi proces tehnologic. Şi nu e vorba doar de haldele maramureşene (cu 10-12 gr aur per tonă şi 50 gr argint per tonă) ci şi cele de la Roşia Montană (2 gr aur şi 15 gr argint per tonă) şi Certej - Deva (8- 10 gr aur şi 150 gr argint per tonă).

Scrisoare-manifest către Academia Română

Autorii cercetării ştiinţifice din Maramureş sînt dr. ing. Jack Goldstein, ing. Gabriel Duda, dr. ing. Corneliu Pop, ec. Loredana Năftănăilă şi dr. ing. Vasile Coman. Ei au adresat o scrisoare-manifest Academiei Române, preşedintelui ei, prof. univ. Ionel Haiduc, chimist de mare performanţă, cel care, de altfel, a condus echipa academică ce a stopat pericolul ce pîndea Roşia Montană în urmă cu cinci-şase ani. Au fost sesizate şi Ministerul Economiei, condus de Adrian Videanu, şi fireşte, cel al Mediului, iar prin intermediul mass-media, este informată acum şi opinia publică.

Ca să recapitulăm: pentru 1 kg de aur şi 5 kg de argint extrase din haldele de pirite se consumă 0,7 tone tiosulfat de sodiu, între 0,2 şi 0,9 tone de var, 0,02 tone de NaOH, 0,5 tone de amoniu şi o cantitate mică de activatori. Se obţine astfel de 1,5- 2 ori mai mult aur şi argint decît prin tehnologiile pe bază de cianuri, dar la preţuri de 2,5 ori mai mici. Dacă adăugăm cîştigul enorm pe care îl aduce trisulfura de arsen, avem în faţă una dintre posibilele mari lovituri economice ale României. Pentru aceasta, mai este nevoie de o investiţie, de circa 100.000 de euro, care să ţină în viaţă grupul de chimişti băimăreni.

Sursa:
http://ecosapiens.ro/forum/topic/aur-recuperat-din-haldele-de-steril-tehnologie-romaneasca-fara-cianura

Asa ca CINE NU VREA SA EXISTE O EXPLOATARE ECOLOGICA IN ROMANIA? Nu cumva tocmai cei care se bateau cu pumnul in piept ca trebuie sa functioneze Rosia Montana asa cum doreau strainii, adica RMGC, adica tocmai aceia care prin metodele lor au distrus tot ceea ce au exploatat in alte tari dupa ce au “fugit” cu aurul, in genul “dupa noi potopul”.

Stau si ma gandesc care sunt acei oameni care promoveaza pe fata aceasta activitate si mai ales isi spun si Seful statului roman ori politicianul X sau Y.

GRECIA POATE AVEA NEVOIE DE AL TREILEA PLAN DE SALVARE

De abia au semnat ministrii de finante din zona euro acordul privind al doilea plan de salvare de 130 mld. euro pentru Grecia ca deja au aparut zvonuri ca ar exista o cerere pentru un alt plan de salvare, este adevarat ceva mai mic.

Am vazut cum dupa planul 2 de salvare pietele financiare internationale au salutat aceasta performanta fiindca in caz contrar am fi putut avea un faliment al Greciei si automat pierderi mari la nivel sistem bancar din mai multe tari. Dar oare sa fie asa mare entuziasmul ca si cum am crede ca “maine” Grecia va iesi din impas si va incepe sa aiba cresteri?

Deja unii “analisti” au lansat ideea ca in anul 2013 aceasta tara va iesi din recesiune si va incepe cu o crestere “zero”. Oare asa sa fie, ca deja incep sa se miste motoarele economiei acestei tari si noi nu stim sau nu ne dam seama? Totusi oricine ar crede ca Grecia nu a fost salvata, ba dimpotriva este mai rau ca inainte de a primi fondul de ajutor pentru a nu da faliment.

Sa privim putin la cateva date:

1. Datoria Greciei a crescut in loc sa scada si aceasta rezulta din scaderea datoriei suverane cu 100 mld. euro prin schimbarea obligatiunilor de stat cu ajutorul creditorilor straini, dar si prin adaugarea la datoria suverana a noului imprumut de 130 mld. euro.

2. Somajul din aceasta tara incepe sa creasca si mai mult, mai ales ca 50% dintre someri sunt tineri si ca 1 din 10 tineri este obligat sa-si caute de lucru in strainatate.

3. Contractia economica din Grecia a ajuns la 7% in trim. IV din 2011, iar prognozele pentru acest an nu sunt deloc bune.

4 Ministrul de finante al Germaniei a admis deja ca Grecia va avea nevoie de al treilea plan de salvare.

Asa ca putem spune ca salvarea Greciei este numai pentru cateva saptamani, eventual luni, dar nici sa ne grabim sa spunem ca situatia s-a imbunatatit peste noapte si ca pericolul unui faliment a trecut. Este adevarat ca agentia de evaluare a ridicat ratingul Greciei cu o treapta de la RD, dar cealalta agentie Standard and Poor’s a pastrat ratingul acordat anterior la RD (ultima treapta inainte de “faliment”) pastrand astfel temerile in piata.

In FAPT analistii au spus ca prin restructurarea datoriilor Greciei falimentul acesteia a fost “consemnat” in mod real si a dat posibilitatea bancilor creditoare sa mai salveze cate ceva.

DATORIILE SPANIEI CRESC
Ultimile date transmise de Spania ne indica ca datoria guvernului acestei tari a crescut la 68,5% din PIB in ultimul trimestru al anului trecut comparativ cu trim. III care a fost de 60.1% din PIB. Acest avans a atins cel mai mare nivel din 1990 pana in prezent. Ceea ce nu se stie este ca datoria privata reprezinta cca. 220% din PIB si aceasta este una din cele mai mari probleme ale Spaniei.

Stim totodata ca deficitul bugetar al acestei tari a fost de 8,5% in anul 2011 fata de cel de 9,2% din anul 2010.

Tinta pentru acest an este de 5,8% si trebuie sa mentionam ca primul ministru de la Madrid a refuzat sa respecte valoarea impusa de CE de 4,4% creand o stare de incordare la nivelul acestor oficiali europeni. Cu toate acestea nivelul datoriilor guvernamentale este sub media de 87% la nivel european si ea a fost cea mai mica in anul 2007 cand a atins 36% din PIB dupa 3 ani de cresteri cu o rata de 3% pe an.

Pana si tari ca Germania, Franta si Italia - primele trei mari puteri au datorii bugetare mult mai mari decat Spania, dar acestea nu au un deficit bugetar asa de mare.

Nu in ultimul rand trebuie sa spunem despre rata somajului din Spania de 23% ca fiind cea mai mare din Europa si care constituie o frana in aplicarea unor masuri de austeritate mult mai dure decat reducerea cheltuielilor bugetare cu 19 mld. euro in acest an.

Deja rechinii pietelor financiare sunt cu ochii atintiti asupra acestei tari care ar putea lua locul Greciei inaintea Portugaliei si Italiei si urmaresc sa profite de orice ocazie s-ar ivi.

Insa nu Grecia sau orice alta tara din PIGS ar fi pericolul cel mai mare. Deja apar semne tot mai mari privind economia altei tari. Aceasta este CHINA.

DEFICITUL COMERCIAL AL CHINEI LA NIVELUL DE ACUM 22 ANI

Ultimile rezultate comunicate de China pentru luna februarie ne arata inca o slabiciune a economiei acestei tari - adica cel mai mare deficit comercial din ultiimii 22 de ani si anume de 31.5 mld. dolari.

Stirea a uimit lumea acum 1 saptamana (12 martie) cu atat mai mult cu cat stiam ca aceasta tara este cel mai mare cumparator din lume de ciment, otel, carbune, cupru, aur si petrol.

Acest deficit comercial vine pe fondul in care strategii de la Morgan Stanley au aratat ca vanzarile de masini au scazut, productia de ciment a coborat, la fel si cea de otel. Toate acestea sunt realitati nu numai cifre.

Ne mai aducem aminte ca si investitiile straine au scazut in fiecare din ultimile 4 luni de zile, iar aceste date ne indica un lucru cert – economia Chinei este in regres.

Daca ne uitam la estimarile privind cresterile PIB-ului la nivel valoric din anul 2012 pentru primele 10 tari ale lumii vom observa ca China se afla pe locul 2 dupa SUA cu un ritm al economiei de 9.04% stabilit la finele anului trecut. De atunci si pana acum, asa cum stim guvernul chinez a facut o revizuire in minus si a anuntat ca PIB-ul pe anul 2012 va creste doar cu 7,5%.

Unii economisti au spus ca luna februarie ar putea fi un accident si ca nu trebuie sa ne ingrijoreze prea mult acest aspect, mai ales ca pe 25 ianuarie a inceput vacanta la chinezi si care tine 1 zile perioada in care multi producatori isi reduc activitatea sau nu mai lucreaza.

In acelasi timp ne aducem aminte ca in ultimul an China a tot adunat la rezervele bancii centrale fonduri pentru a putea stavili cresterea inflatiei si acest lucru i-a reusit.

Exista si unele explicatii date de economistii chinezi si anume ca de regula lunile ianuarie-februarie prezinta o fecventa mai mare la exporturi fiind vb de o influenta sezoniera.

Fireste ca stim ca exporturile Chinei au incetinit si datorită cererii mai slabe din Europa, cel mai mare partener comercial. Numai pe relatia cu tarile din Europa exporturile au scazut cu 9 mld. dolari fata de luna ianuarie, iar cele din SUA au fost si ele cu 7,3 mld. dolari mai putin.

In luna ianuarie inflatia din aceasta tara a ajuns la 4.5% – o scadere neasteptata si care s-ar inscrie in tinta guvernului de 4% anualizata. Problema care se pastreaza este cea a oscilatiei preturilor la alimente care au ajuns la 6.2% fata de anul trecut si mai ales fata de maximul de 14.8% din luna iulie 2011.

Aceste date din luna februarie cu stoparea inflatiei si cresterea deficitului comercial ar determina guvernul din China sa se orienteze mai mult pe cresterea economic ace simte o incetinire a ritmului sau de dezvoltare, ceea ce ar insemna in conditiile date o cotitura si deci noi masuri de stimulare din partea guvernului.

Analistii déjà incep sa faca tot mai multe referi la economia Mongoliei care a crescut cu 17,3% in anul 2011 sau la cea din Quatar ori Libia si dau de inteles ca epoca marlor cresteri economice din China s-a terminat si piata financiara se orienteaza tot mai mult si spre alte tari.

INCA UN SEMNAL CE NE PUNE PE GANDURI se refera la faptul ca in luna februarie productia din China s-a miscat lent comparativ cu lunile precedente fiind la limita cifrei de 50, care reprezinta granita spre expansiune, conform datelor prezentate de HSBC.

FMI DA SPERANTE DAR FARA A ADMITE GRESELI

De la Mediafax aflam ca seful FMI, Lagarde, a afirmat că au început să apară semne de stabilizare datorită măsurilor luate în urma crizei financiare mondiale.

Ea consideră că indicatorii economici din SUA arată ceva mai bine, iar UE a făcut un pas important spre rezolvarea crizei datoriilor de stat, prin aprobarea celui de-al doilea acord de asistenţă externă pentru Grecia.

“Datorită acestor eforturi colective, economia mondială a făcut un pas înapoi de la marginea prăpastiei şi avem motive să fim mai optimişti. Totuşi, optimismul nu trebuie să ne inducă un sentiment fals de siguranţă. Există încă riscuri economice şi financiare majore cu care trebuie să ne confruntăm”, a avertizat directorul general al FMI.

Lagarde a făcut referire la sistemul financiar fragil, afectat de nivelul ridicat al datoriei publice şi private din ţările dezvoltate, ca principal risc pentru stabilitatea economică mondială, notând că necesarul de finanţare şi refinanţare pentru acest an din sectorul public şi sectorul bancar din zona euro reprezintă aproximativ 23% din PIB.

“În al doilea rând, preţul ridicat al petrolului devine o ameninţare pentru creşterea economică globală. În al treilea rând, există un risc tot mai mare ca activitatea economică din statele emergente să încetinească pe termen mediu”, avertizează şeful FMI.

CONCLUZII:

Daca luam de baza pozitia indicelui VIX al fricii din ziua de vineri 14.47 ar insermna ca aceste reflecta o situatie in care economia lumii este deja consolidata, ca nu mai are probleme si ca nu vor mai apare greseli.

Ori din cele prezentate mai sus ne dam seama ca intre ceea ce prezinta bursele lumii (indicii dincolo de niste praguri de rezistenta foarte aproape de maximele din 2007) ne APROPIEM de o situatie ca cea dinaintea crizei din 2000-2003 si 2007-2009.

Este clar ca problemele generale se leaga de SOMAJUL RIDICAT atat din UE cat si din SUA, de o stabilitate FRAGILA financiara datorita cresterii datoriilor publice din tarile dezvoltate (vezi SUA cu 14.500 mld. dolari fata de China care are doar 1.900 mld. dolari); de reducerea cresterii economice in tarile care au aplicat masuri de austeritate si mai ales de eventualitatea cresterii pretului la petrol ce poate determina o crestere a inflatiei.

Bursele lumii iata au crescut in acest an in 6 saptamani din cele 10 de la inceputul anului, asa cum este cazul indicelui american DOw, iar prin cresterea acestuia din ultima saptamana de 2.4% ne anunta ca sentimentul s-a pastrat destul de puternic. La fel constatam si la nivelul indicelui german DAX, care a crescut mai mult in saptamana ce s-a incheiat, adica cu 4.03%, dar care nu a reusit sa depaseasca maximul anului 2011 asa cum au facut-o indicii bursei Wall Street.

Ma intreb si probabil va intrebati si voi daca a venit VREMEA pentru o ajustare mai mare a aprecierii care sa dureze nu 1 saptamana ca pana acum, ci cateva saptamani, ceea ce ar insemna una serioasa, mai ales ca sentimentul consumatorului din SUA a scazut in luna martie la 74.3 fata de 75.3 din luna februarie. Aceasta depreciere a surprins pe economisti care se asteptau la o crestere a sentimentului pana la 76.0. La fel trebuie sa tinem cont si de faptul ca productia industriala din SUA s-a mentinut la acelasi nivel in ultima luna.

Se pare ca bursa romaneasca a avut o asemenea ajustare in ultimile doua saptamani decorelandu-se de miscarea burselor puternice, ceea ce inseamna ca presiunea marilor investitori a scazut pe fondul marcarii unor profituri destul de bune dupa cresteri de 8 saptamani anterioare.

Asa am vazut scaderi in ultima saptamana de 1.86% la indicele BETFI, dupa ce in saptamana anterioara a avut o miscare corelata cu miscarea burselor puternice realizand un recul destul de important de 3.3%.

Daca ar fi sa respectam regula deprecierilor saptamanale continue ale acestui indice din ultimul an de zile ar trebui ca in saptamana ce urmeaza sa vedem inca o ajustare, dar deja bursa autohtona a inceput sa-i “placa” sa fie decorelata de restul lumii in ultimile zile, asa ca nu putem garanta acest lucru mai ales ca semnalele saptamanale AT sunt contradictorii (MACD urca in zona pozitiva si RSI coboara spre zona neutra fara a da de inteles ca se duce glont sub aceasta zona).

Asa ca cu grija fata de avansul destul de mare luat de bursele straine si o usoara miscare de revenire a bursei autohtone putem considera ca vor fi ceva schimbari ale acestor miscari/directii in saptamana viitoare, dar in lipsa datelor importante din macroeconomie fluctuatia nu va fi una importanta.

Totusi merita sa atentionam asupra faptului ca saptamana trecuta la BVB volumul tranzactiilor a fost 225.01 mil. lei in crestere faţă de săptămâna precedentă. In topul lichiditatii s-au inscris FP Fondul Proprietatea, în valoare de 63,22 milioane lei, BRD Groupe Societe Generale - 19,67 milioane lei, SIF 3 Transilvania - 11,61 milioane lei, SIF 4 Muntenia - 4,77 milioane lei şi OMV Petrom - 4,09 milioane lei, conform unei analize Puls Capital. Aceasta expica deopotriva nivelul EXIT-urilor din piata, dar si o revenire a cumparatorilor atrasi de preturile minime ale unor actiuni.

VINE RECESIUNEA?
Datele macro din ultima perioada ne indica o contractie de 0.3% a PIB-ului economiei zonei zero, o contractie de 0.2% a economiei Germaniei urmata de o scadere comezilor industriale din luna februarie (din actualul trimestru), o contractie a economiei Japoniei de 0.2%.

Nu in ultimul rand China si-a revizuit in minus tinta de crestere economica din acest an la 7.5% ceea ce a creat unele temeri referitoare la slabiciunea economiei globale, in general.

In ROMANIA o ultima stire ne spune ca :

Ministrul de Finanţe, Bogdan Drăgoi, a declarat că, România ar putea intra în recesiune tehnică. În trimestrul 1, a fost înregistrată o scădere economică în comparaţie cu trimestrul 4, a declarat Bogdan Drăgoi.

“În trimestrul întâi avem din păcate această neşansă a vremii, iar economia se pare că se va contracta faţă de ultimul trimestru din 2011, dar nu pentru că s-a redus economia sau cererea, ci pentru că nu s-a putut livra efectiv. Tehnic, este posibil să intrăm în recesiune în primul trimestru, dar anualizat vom avea creştere (…) Faţă de primul trimestru din 2011 estimăm o creştere cu 1,5 - 2%”, a spus Drăgoi.

Cred ca va aduceti aminte cand pe vremea viscolului spuneam ca acesta a afectat sectorul exporturi si ca din acest motiv economia va resimti foarte mult efectele iernii si iata chiar astazi ministrul de finante anunta recesiune tehnica la Q1/2012. Acest mesaj venit tocmai din partea guvernului Romaniei a fost repede remarcat de piata autohtona si a determinat decorelarea acesteia in mod evident de celelalte piete dupa ce am aflat ca BVB se afla pe locul IV la cresteri dintre bursele lumii.

Deci sentimentul este ca economia zonei euro, dar si a altor tari din lume se indreapta spre o noua recesiune economica, deci un W.

Pe acest fond recent implementat in piata, asa cum era de asteptat si de aceasta data cea mai mare scadere a inregistrat-o indicele BETFI cu 1.67% pana la 25.125 pct dupa ce, in prima parte a zilei, acesta a incercat o ascensiune spre maximul zilei de la 25.653, ceva mai jos decat maximul zilei anterioare de la 25.767. Minimul zilei de vineri a fost si pretul de inchidere de la 25.162 pct. iar tendinta de la finalul zilei ne indica o posibila continuare a scaderii in zilele urmatoare.

Va veti intreba desigur cum a fost posibila aceasta inversare de la o zi la alta a sentimentului pietei autohtone, mai ales ca ziua de joi anunta unele ascensiuni relative influentate de evolutia burselor straine. Dupa opinia mea am putea vorbi de o stire lansata in avans si chiar daca este una de interes economic ea are mai mult o conotatie politica incercand sa spuna ca in ciuda faptului ca economia nu merge “bine” guvernul actual va gasi solutii pentru majorarea salariilor sau in cel mai rau caz, de nereusita, se va da vina pe mersul slab al economiei. Oricum pana la urma va depinde de acordul cu FMI.

Nu putem vorbi aici de “lebada neagra”, adica de ceva la care nu ne-am fi asteptat, poate nu asa de curand si de transant, cu atat mai mult stirea sa vina din partea responsabililor cu finantele, insa as putea spune ca am mai vorbit de recesiune economica la Q1 si pentru tara noastra, dar asteptam stirea cel mai devreme in ultima decada a lunii martie.

Si piata a fost surprinsa si cred ca si la aceasta ora inca mai rumega stirea si de aceea acest wkd va fi un sfetnic bun pentru multi de a lua o decizie buna cel putin pe TS, eventual un EXIT mai mare.

PETROLUL SI RECESIUNEA ECONOMICA

Fiindca tot vorbim de recesiune cred ca ar fi cazul sa vorbim mai intai de petrol si evolutia pretului acestui produs mondial ce poate influenta sau va fi influentat de procesul descresterii economice ce se apropie si care pe undeva a fost prognozat.

Sa ne uitam mai intai la un grafic privind evolutia pretului la petrol din ultimii 40 de ani, interval in care SUA a avut de a face cu cateva recesiuni economice.

Interpretare:

Rezulta din grafic ca atunci cand este recesiune economica exista la inceput un varf al cresterii pretului la petrol si apoi observam o scadere foarte accentuata acestuia. Asa s-a intamplat in 10 din 11 recesiuni economice din SUA si pana acum. Exceptie a fost in timpul recesiunii usoare din 1960-1961 pentru care nu am avut nici un precedent.

Graficul ne arata ca 7 din 8 recesiuni postbelice au fost precedate de o creştere bruscă a preţului petrolului brut. Invazia din Irak sau din Kuweit în August 1990 a dus la o dublare a preţului petrolului în toamna anului 1990 şi a fost urmată de o noua recesiune postbelică din 1990-91.

Apoi prețul petrolului s-a dublat din nou în 1999-2000, cu ocazia celei de a zecea recesiuni postbelice din 2001. Încă o alta dublare a preţului petrolului a fost în 2007-2008 ce a însoțit începutul recesiunii numărul 11, celei mai recente şi înfricoşătoare scaderi a activitatii economice postbelice.

Cum poate influenta cresterea pretului petrolului aparitia unei recesiuni economice?

In primul rand cauzele inflaţiei preţurilor este o extindere a ofertei masei de bani şi o dorinţă a oamenilor de a consuma mai mult si mai rapid. Ciudat, dar cauzele unei recesiuni au la baza tot o extindere a ofertei de bani.

Argumentul clasic este că, deoarece 70% din economia este condusă de cheltuielile de consum, creşterea preţurilor la benzină va cauza o scădere a cheltuielilor de consum, care vor conduce la un declin economic. Există studii care arată ca majorări ale preţurilor de benzină vor avea ca impact cheltuieli discreţionare sau cum este teoria lui Hamilton, care afirma ca majorări ale preţurilor petrolului vor provoca recesiuni economice.

Sa mai privim un grafic elocvent, care ne arata relatia dintre pretul la benzina si cresterea economica din SUA

Interpretare:

Graficul arata doua evolutii pe timpul recesiunilor economice: procentul PIB-ului real (albastru) si pretul relativ la benzina (roşu). Acesta din urma afecteaza cel mai mult consumul. Asa cum se vede preturile la benzina au fost la varf inainte sau la inceputul recesiunii si ele au o influenta asupra PIB.

Si totusi am putea crede ca este doar o coincidenţă? Ei bine da, ceea ce vedem în datele din grafic este o coincidenţă, mai degrabă decât de confirmare.

Daca avem majorări de petrol şi benzină acestea nu provoaca inflaţia preţurilor, adica nu duc la cresterea tuturor preturilor. În schimb, aceste majorari implica modificari in cererea şi oferta de petrol.

Când OPEC creste pretul limitand productia/livrarile sau cum este cazul nostru cu embargoul asupra Iranului atunci populatia va cheltui mai mult pe benzina si mai putin pe alte lucruri. Bunurile de consum care nu se cumpără determina scăderea preţurilor. Asa ca mai multi bani sunt dirijati spre producatorii de petrol, care in cele din urma vor creste productia de petrol.

Asadar, în condiţii normale, prețurile la petrol/benzina vor scadea ca urmare a cresterii ofertei de vanzare. Cum piata petrolului este mai mult un cartel - un pret controlat - interpretarea este putin fortata. Chiar si in aceste conditii iata cum OPEC tine preturile sus si nu a mai scazut pretul la barilul de petrol sub 100 dolari de mult timp.

In acest caz ar trebui sa vedem o reducere a consumului de petrol din partea beneficiarilor, ceea ce ar obliga cartelul (OPEC) sa reduca preturile pentru a stimula consumul si deci veniturile.

Acelasi lucru se intampla si cu recesiunea vs petrolul. Fiecare dintre recesiunile avute în ultimii 40 de ani poate fi explicată corespunzător pe baza altor cauze decât cele legate de pretul la petrol. In timpurile noastre stim ca varful pretului petrolului din 2008 a fost ca efect al unei mase de bani masive in piata si pe aceasta baza am observat un BOOM la toate preturile materiilor prime.

Vom lua doar un alt exemplu si anume recesiunea 1973-1975. Aceasta a fost in momentul embargoului petrolier in tarile arabe (octombrie 1973-martie 1974).

In acest caz constatam ca teoria cu aparitia recesiunii si cresterea preturilor la petrol nu prea tine mai ales ca economia SUA a recuperat când preţurile gazelor naturale a continuat să crească. De fapt ce s-a intamplat?

FED a redus ratele dobanzilor la jumătate în 1970-1971 şi apoi a început creşterea lor în 1973 pentru a combate creşterea preţurilor. Astfel, in timpul recesiunii, la inceput, în noiembrie 1973, rata fondurilor FED a ajuns la peste 10%.

Ulterior, PIB-ul SUA a atins punctul culminant în aprilie 1978 (atunci benzina a fost $0.631) şi a scăzut până în octombrie 1980 (benzina era $1.223). Amintim că inflaţia preţurilor a fost de cca. 15% în 1980, iar recesiunea a început în ianuarie 1980 (benzina era $1.11) şi s-a încheiat în iulie 1980 (benzina ajunsese la $1.247). Preţurile la benzina au continuat să crească în timpul recuperării ulterioare a economiei. Nu există o corelație între preţurile petrolului si recesiune, totul este intamplator si este bine sa ne uitam atent la cauzele recesiunii.

CAUZA recesiunii este in majoritatea cazurilor urmarea POLITICII MONETARE a bancii centrale.

Am vazut piata petrolului si influentele acesteia in evolutia inflatiei si cresterii economice.

AURUL SI RECESIUNEA ECONOMICA
Toata lumea vorbeste de aur ca si cum ar fi “gaselinita” lumii cand economiile nu merg bine, in fapt cand valutele nu ofera stabilitate financiara. Cred ca nu mai are rost sa vorbim despre situatia monedei euro din ultimii 2 ani de zile.

Prima CONCLUZIE:

PRETUL AURULUI SCADE DACA SI INFLATIA SCADE … DAR NU INTOTDEAUNA

Graficul ne prezinta doua evolutii: ale castigului/randamentului la obligatiunile americane pe 10 ani in diferire perioade ale ultimilor cca. 50 de ani (1962-2010) si respectiv ale castigului pe 10 ani ale aurului amandoua in functie de inflatie. Este adevarat ca de regula atunci cand inflatia CRESTE … aurul, dar si randamentul la bonduri cresc. Invers se intampla cand INFLATIA SCADE.

Totusi, asa cum se prezinta situatia cea mai recenta (2002-2011) nu intotdeauna aurul a scazut cand inflatia a scazut, cu atat mai mult ca si randamentele la obligatiunile pe 10 ani au scazut treptat in ultimii 9 ani de zile. Si in acest caz vom vedea “mana” politicii monetare a FED, care in ultima perioada a scazut dobanda la nivelul cel mai de jos de la 0-0.25% pentru a ajuta cresterea economica.

Sa mai privim la inca un grafic legat tot de evolutia aurului.

A doua CONCLUZIE:
AURUL AVANSEAZA MISCAREA INVERSA A DOLARULUI

De regula minimele la aur sunt in avans cu cateva saptamani/luni fata de atingerea unui TOP la dolarul american. In fapt pe o piata bull aurul este cel care conduce miscarea Dolarului, adica un breakouts in aur apare in AVANS fata de un breakdowns in Dolar.

Exemplificarea este in graficul de mai jos.

A treia CONCLUZIE:
Daca vrem sa vedem evolutia procentuala a pretului aurului raportata la nivelul indicelui DOW din ultimii 50 de ani vom constata ca aceasta se afla pe o piata BEAR incepand de la MAXIMUL de 49 uncii din anul 1999.

Interpretare:
Perioada in care valoarea indicelui Dow a fost mai mare decat cea a aurului a fost incepand cu anul 1980 si a tot crescut de la 1.5 uncii de aur = pretul indicelui DOW pana la cca. 49 uncii de aur in anul 1999.

Asa cum se observa din grafic, dupa acest TOP istoric de piata bull seculara urmeaza o piata BEAR seculara privind raportul dintre pretul indicelui DOW si pretul aurului in sensul ca pentru a cumpara 1 indice Dow trebuie tot mai putine uncii de aur, asa cum se prezinta situatia din imaginea de mai sus.

Aceasta insemna ca indicele Dow a tot scazut cu unele fluctuatii down ciclice, in timp ce pretul aurului a tot crescut fara a avea o corectie importanta.

In prezent, asa cum arata graficul de mai jos, constatam modul in care evolueaza acest raport DOW vs GOLD din ultimii trei ani de zile.

Trebuie spus ca exista un trend UP al acestui raport pornind de la rata de 0.2 uncii din anul 1800 (adica atunci cand pretul indicelui Dow se schimba pe 0.2 uncii de aur) si care continua pana inteapa nivelul de 10 uncii aur pentru indicele DOW. Aceasta linie de trend UP a raprotului Dow vs pret aur uneste doua minime importante a acestei rate si anume in anul 1842, 1860, 1932, 1944 . Un pullback important fata de acest trend a fost realizat in anul 1981 cand 1 Dow se schimba pe 1,5 uncii de aur.

Asa ca acest prag de 10 uncii este unul foarte important in evolutia acestei rate care semnifica in ce MASURA investitorii isi asuma riscuri pe piata stock si isi plaseaza mai putin capital pe piata aurului (care in fapt este o piata mult mai mica ce nu poate absorbi singura disponibilul din piata de actiuni intr-o situatie extrema, de EXIT masiv) sau invers cand se refugiaza in piata aurului urcand cotatia acestui metal pretios.

Deci constatam ca suntem pe un pullback mai mare sub acest prag de 10 uncii aur pentru valoarea indicelui Dow, mai exact suntem la nivelul de 7.55 uncii pentru 1 Dow. Am putea spune ca in ultima perioada (3 ani de zile) investitorii au fost mai mult atrasi de urcarea pretului la aur decat la pretul Dow si aceasta ne indica faptul ca temerile fata de riscurile din piata de actiuni persista si ca acestia si-au gasit scaparea in mare parte si in piata aurului.

Repulsia investitorilor fata de piata de actiuni se observa in toamna anului 2011 cand aurul a luat o optiune importanta in raport cu indicele DOW ajungand ca acesta din urma sa fie schimbat pe 5.5 uncii de aur.
In prezent rata Dow vs aur se afla intr-un proces de revenire, in sensul ca atractia investitorilor fata de riscurile pietei de actiuni se mentine la un nivel mult mai mare decat se apreciaza pretul aurului.

Avand in vedere ca nivelul indicilor americani a ajuns la unele praguri de rezistenta ne putem astepta la o alunecare laterala a acestui raport. Totodata o eventuala crestere a masei monetare din piata financiara (eventual un QE3) combinata cu rezultate macro mai bune ne-ar putea aduce pe o noua urcare a pietei de actiuni si o depreciere a pretului la aur si deci o apreciere a ratei DOW vs aur.

In caz contrar rata se poate diminua in sensul ca pretul la aur se va aprecia in detrimentul scaderii indicelui Dow, insa avansul nu va fi de durata.

CONCLUZII:
De multe ori ceea ce pare in aparenta simplu de explicat in fapt, situatia/cauza este cu totul alta, de regula sunt efectele politicii monetare a bancilor centrale, mai ales a FED, care oricand poate influenta masa monetara in dolari din pietele financiare (vezi situatia cu varful la petrol la inceputul recesiunii economice).

Estimarile privind cresterea pretului la petrol pana la cote istorice de 125 dolari/baril in acest an mi se par deocamata pur speculative, pur comerciale, asa cum sunt si estimarile la pretul aurului de 2000 si apoi de 2400 dolari/uncie in anul 2013.

Istoria oricand ne-a demonstrat ca piata poate reactiona fie si pe o perioada de cateva saptamani haotic, adica dupa reguli de ea stiute, nu cele normale si eu le am in vigoare oricand.

Veti spune … Priveste cum merg economiile lumii, mai ales dupa ce China ne-a servit cu un scurt dus rece asupra prognozelor privind PIB-ul pe 2012, chiar tu ai prezentat mai sus aceste date, probabil cu un anume scop …

OK, de unde stim noi care sunt datele reale, de unde stim noi daca va fi sau nu razboi in Iran (SUA a amanat interventia Israelului), de unde stim ce se va intampla in acest an cu alegeri in multe state puternice si mai ales de unde stim intentiile FED = tiparnita in dolari sau marele cumparator al bondurilor americane.

Istoria bursei ne-a invatat sa nu fim nici prea increzatori, dar nici prea pesimisti, ci numai prevazatori si flexibili. Nu ne putem baza pe estimarile publice deoarece ascund mult mai multe influente decat ne putem noi inchipui, dar nici pe interpretarea noastra deoarece are multe lipsuri/date insuficiente.

A face predictii pe TM si mai ales TL in aceste CONDITII putin probabile este un HAZARD, cum de altfel sunt si deciziile pe care le luam influentati de alte persoane. Ce ne ramane sa facem?

Sa urmarim evolutia preturilor pietelor de capital, cu corelatiile dintre ele si in functie de PRET dar si de VOLUM sa luam decizii atunci cand NOI CONSIDERAM ca este cazul. Am spus si voi repeta, acum eu sunt mai mult pe CASH si astept marile OPORTUNITATI, care in nici un caz nu poate fi vanzarea la TEL

Sa privim putin la graficul saptamanal al indicelui BETFI de mai jos. De ce acest grafic si nu al indicelui BET?

Deoarece, asa cum v-ati dat seama pentru aceasta perioada, el este cel mai reprezentativ reper privind evolutia unui sector bursier poate cel mai atractiv de la BVB. Cine va citi newsletterul pe luna februarie scris de mine pentru AIPC, ar intelege cu atat mai mult, mai ales ca avansul acestui indice din primele doua luni este de cca. 35% comparativ cu urmatorul indice BET, care a reusit doar 21.6%. In plus voi adauga la aceasta si lichiditatea cea mai buna raportata la numar de emitenti aflati in compunerea indicelui.

Daca as spune ca miscarea preturilor actiunilor din indicele BETFI a tras dupa ea si miscarea bursei din aceasta perioada nu cred ca as exagera.

GRAFICUL SAPTAMANAL AL INDICELUI BETFI DIN ULTIMII 3 ANI

Cred ca graficul este destul de explicit si ne arata care ar fi semnalele AT pe care ne putem bizui (in procent de 30-50%) pentru a lua o decizie de iesire din piata si/sau pentru a putea aprecia puterea/durata unui trend up/down.

S-o luam pe rand:

1. Trendul crescator ce s-a format dupa BOTTOMUL ISTORIC din martie 2009, pe care sincer NIMENI nu putea sa-l anticipeze ca va fi acolo, a avut la baza TREI mici cicluri UP/DOWN crescatoare, adica maximele au fost mai mari decat cele anterioare si minimele la fel.

2. Avand in vedere ca aceasta crestere din 2009 venea dupa o depreciere a indicelui BETFI de 93% realizata in 2 ani de zile era de asteptat, asa cum spune si analiza tehnica, sa vedem o revenire in forta, cel putin in prima ei parte, primul VAL. Acest lucru s-a realizat pe un OPTIMISM EXTREM, asa cum a fost in final si PESIMISMUL EXTREM din martie 2009 cand am vazut minimele istorice ale indicelui BETFI. Deci dupa o PANICA GENERALA este firesc sa vedem opusul acestei miscari ca un sentiment eliberator de sub o tensiune exagerata.

In acest prim ciclu crescator un prim TOP local al anului 2009 a fost realizat la 20.000 - un prag de rezistenta/suport foarte important pe care il vom regasi in evolutiile viitoare ale indicelui, de fapt ale deciziilor investitorilor, ca un barem foarte important.

3. Ascensiunea din primavara-vara anului 2009 a fost una furibunda semn ca marii investitori nu s-au sfiit sa intre in piata si sa faca acumulari succesive timp de 10 saptamani cu doar 1 singura saptamana de repaus (a 8 -a ). Nu cred ca gresesc ca pe acest val de crestere se vede mana “strainilor” care au simtit “mirosul” unui profit considerabil la acest sector pe bursa romaneasca.

4. Daca la inceputul acestui salt multi anual ce a impins indicele BETFI de la minimul de 7666 pana la TOP-ul anului 2010 de la 34.504 pct, adica o crestere de 1 an de zile de 350%, nivelul indicelui “adera” mai mult spre partile superioare ale canalului ascendent, iata ca spre final, dupa a doua corectie a anului 2009, acesta s-a asezat “confortabil” cat mai aproape de limita inferioara a trendului UP.

Aceasta ne-a dat de inteles ca trebuie sa ne asteptam la un breakout down si apoi realizarea unui trend opus celui crescator, adica a unei CORECTII MASIVE si SERIOASE de cateva luni sau mai mult, in functie de conjunctura, mai ales ca factorul Grecia nu se putea rezolva imediat, iar consecintele nu au fost vizibile chiar de la inceputuri.

Totusi daca ne referim la cresterea multi anuala 2009-2010 voi spune doar … WOW! Pai pe nici o piata a lor straina nu obtineau atat (350%) dintr-un indice bursier, adica in medie pe mai multe actiuni. Asa ca avand in vedere si conjunctura privind datoria suverana a Greciei (ce a aparut prima data atunci in mod public) strainasii nostrii s-au retras MASIV din piata, unii chiar disparand cu tot cu profitul lor nesperat avand in vedere problemele grave ce apareau la orizont, inclusiv in tara lor si unde Romania - o tara periferica si dependenta de finantare straina prezenta pericole destul de mari.

5. Aprilie 2010 a fost si TOPUL perioadei deoarece asa cum stim ulterior piata autohtona a fost vaduvita de prezenta investitorilor straini, dar si de cea a celor autohtoni ce au inceput sa migreze spre alte piete cu atat mai mult ca tentativele de a modifica pragul de detinere de 1% au esuat lamentabil in acel an.

6. Asa ca trendul DOWN ce s-a format a avut maxime mai mici in anul 2011 reprezentat prin cel de la 27.350 pct, mai jos cu 20.7% fata de cel din anul 2010 si una din cauzele suplimentare a fost comportamentul investitorilor fata de actiunea FP introdusa la listare in acel an si care nu reusea sa-si revina din scaderi in ciuda trendului UP general al bursei.

Asa cum stim la listare pe 25 ianuarie 2011 pretul actiunii FP a fost putin peste 0.6800 lei, pentru ca minimul acesteia sa fie atins in toamna anului respectiv putin sub pragul de 0.4200 lei. Deci o scadere continua.

Ponderea acestui emitent in indicele BETFI fiind foarte mare (30.22%), iar transferul de lichiditate catre actiunile FP a fost unul important, ei bine, toate acestea au influentat negativ evolutia indicelui BETFI format din fostele vedete SIFS comparativ cu ceilalti indici, care in zona maximului anului 2011 reuseau anul trecut sa faca double TOP repetand sau fiind foarte aproape de maximul anului 2010.

7. CORECTIA ANULUI 2010 a tinut 2 luni de zile si a depreciat nivelul indicelui cu 48% fata de TOP-ul cresterilor anterioare. Daca trebuie sa ne luam dupa datele istorice ale bursei americane, am putea vorbi de un CRAH LOCAL (la ei pragul este pentru o scadere continua de 25%). Voi specifica ca in schimb maximele perioadei pentru bursa americana s-au inregistrat in iulie 2011. Constatam cum si in acest caz pragul de 20.000 saptamanal a actionat ca un SUPORT STRONG in evolutia temporara a acestui indice.

Desigur ca dupa acest BOTTOM, in prima parte a anului 2011 se impunea o continuare a revenirii pe un trend local UP ce a urcat tot pana in aprilie, insa s-a oprit sub maximul anului 2010 deschizand astfel construirea unui trend intermediar DOWN ce s-a materializat ulterior.

Voi face o paranteza si voi spune ca predictia mea din acea vreme era destul de plauzibila avand in vedere semnalele din piata.

“Deci dupa opinia mea pe TS BVB are toate sansele sa depaseasca CATEGORIC si la indicele BET maximele din anul 2010, aprilie (ne aducem aminte ca indicele BETC a facut acest pas important la finele lunii trecute, iar BETFI sa se apropie si poate chiar sa-l depaseasca, insa optimismul nostru trebuie sa fie INCA temperat deoarece nu avem toate rezultatele test stress-ului bancar de unde mai pot apare surprize locale (vezi Irlanda, posibil Portugalia sau Spania)”

Daca vom analiza numai nivelul indicelui BET vom vedea ca pe 1 aprilie 2011 acesta era la 5957 pct si ulterior a testat pragul de la 6000 reusind ca in data de 11 aprilie sa atinga maximul Intraday al anului la 6098 pct fara a depasi maximul din anul 2010, care a fost la ….. 6154 atins in 2 aprilie 2010, adica doar putin mai sus.

Cat despre indicele BETFI premizele nu erau asa de optimiste si aratam ca exista posibilitatea ca sa se apropie si chiar sa depaseasca acest maxim, insa avertizam sa nu avem decat un optimism temperat/rezervat.

De ce aceasta temperare a optimismului?

Daca ne uitam bine pe grafic vom observa ca pana la TOP si mai ales in zona TOP-ului anului 2011 semnalele indicau inca crestere (daca vb de 1 aprilie). Istoria anului 2009 ne arata ca si in situatia in care RSI atingea pragul de 70 si avea de acolo o miscare down nu insemna o schimbare de directie a trendului si deci o marcare a profitului decat daca se realizau mai multe semnale AT.

Iata-le:
a) atingerea la RSI a pragului neutru de 50 si strapunagerea acestuia de sus in jos, adica pe o tendinta de coborare evidenta a oscilatorului si de fapt avem o RETRAGERE mai mare a cumparatorilor din piata, o scadere a puterii relative a trendului, deci preturi cu medii de timp mai mari;

b) scaderea ecartului histogramei MACD ce a creat o divergenta negativa (de scadere) inversa fata de trendul indicelui BETFI si trecerea acestui ecart in zona negativa;

c) indicatorul MACD isi schimba pozitia fiind in zona pozitiva si trece in partea inferioara fata de linia de semnal indiciu ca solicitarea din piata nu mai este sustinuta pentru preturi tot mai mari si ca urmare apare o presiune a vanzatorilor tematori sa nu-si piarda profitul de pana atunci si deci o ajustare a preturilor din piata;

d) directia benzilor bollinger se inverseaza incepand sa coboare, iar trendul BETFI va trece si se va instala sub linia mediana BB incercand sa testeze si chiar sa strapunga linia inferioara a BB - semn de accentuare a scaderilor deja realizate anterior, adica putem avea un trend DOWN.

In aceasta sitiatie este clar ca tot mai multi vanzatori domina piata si aceasta va avea o corectie mare. Atunci TREBUIE sa profit daca sunt speculator si sa-mi marchez PROFITUL, altfel risc sa nu-l optimizez si ma trezesc ca va fi mai mic decat imi ofera piata. Unii il vor marca TOTAL, iar altii doar partial (vezi corectiile trendului UP din 2009).

Cand am spus pe 1 aprilie 2011 ca trebuie sa avem un optimism temperat insemna ca nu trebuie sa ne grabim sa vindem si sa mai asteptam ca poate piata va mai creste, insa nu mult. Nu poti spune VINDE acum ca am eu senzatia ca piata se va prabusi ci doar atunci cand aceasta ne semnaleaza aceasta tendinta cat mai clar. Altfel, tot timpul voi sta cu mainile pe butoane ca poate ziua de maine va incepe prabuselnita.

Trebuie sa am o strategie de EXIT din piata si daca nu o am mai bine renunt. Cea prezentata mai sus este una valabila si mai trebuie sa tin cont ca nu voi iesi pe CRESTERE ci intotdeauna pe SCADERE cum de altfel nu voi cumpara pe SCADERE ci pe CRESTERE.

CONFIRMAREA ca am facut un EXIT bun este cand si MACD intra in zona negativa la randul sau, iar divergenta este ceva evident. Asa imi voi pazi profitul realizat chiar daca nu este MAXIMUL POSIBIL, deoarece asa ceva este suspus hazardului si nu se bazeaza pe controlul banilor, adica sa las BANII SA LUCREZE PENTRU MINE si nu eu pentru ei.

IN ZILELE NOASTRE
Discutam chiar vineri cu un broker din sistem si am retinut ca firma lui de brokeraj a dat acum 2 saptamani semnal clientilor sai sa faca EXIT din actiunile SIFS deoarece se adunasera foarte multe semnale pentru aceasta miscare de protectie a profitului realizat.

Chiar si in aceste conditii, asa cum ne inchipuim fiecare, nu toti au dat curs acestui “sfat” al specialistului si aceia se bucura acum ca au mai adunat ceva bani in plus in cont, dar sunt numai bani virtuali. Cei care au facut EXIT-ul la 25.000 nivel BETFI (acum 2 saptamani) au acum cash in plus din marcarea efectiva a profitului si este bine, iar dupa opinia mea, nu au ce sa regrete pentru diferenta de profit din ultimile 2 saptamani de 5% fiindca oricum au un profit bun marcat fata de minimele din octombrie 2011 (67%).

Sa privim la perioada acestui an si vom constata ca:

- suntem pe un trend UP MINOR inceput de la minimele lunii octombrie 2011 (putin deasupra pragului de 15.000), similar cu SUPORT-ul primului val de crestere din anul 2009, un suport foarte SOLID;

- inca de la inceput pragul de rezistenta de la 20.000 a actionat destul de puternic in sensul ca ajustarea care s-a facut dupa primele 2 saptamani de crestere din luna noiembrie s-a situat in zona acestui prag, care a constituit si rampa de lansare a actualei ascensiuni neintrerupte de 8 saptamani inregistrate de curand;

- in saptamana cu 3 februarie 2012 indicele a facut in sfarsit un breakout UP previzibil peste linia de trend superioara a trendului intermediar DOWN oferind perspectiva unor noi cesteri, care s-au si realizat ulterior timp de 3 saptamani. Interesant este ca acest salt s-a facut o buna perioada pe cresterea lichiditatii, care ulterior s-a mai temperat, fara a spune ca s-a redus substantial.

- mai remarcam ca urcusul indicelui BETFI din ultimile 4 saptamani, in mod special, s-a realizat si pe baza semnalelor POZITIVE a celor doi indicatori AT si anume un RSI ce a spart linia de 70 instalandu-se in partea lui superioara considerata si zona de supracumparare. Aceasta ne indica sa fim mai atenti la miscarile urmatoare fara a lua inca o masura definitiva, ci doar partiala de iesire din piata. In acelasi timp este semnalul MACD care ne arata tot crestere cat timp se pastreaza in aceasta pozitie.

Daca ne mai uitam la pozitia RSI saptamanala de acum de la 74,51 si o vom compara cu alte varfuri din istoria sa de 5 ani de la acest indice vom constata ca ea s-a apropiat foarte mult de nivelul atins de oscilator la TOP-ul anului 2010 de la 75.31 din saptamana cu 2 aprilie cand forta relativa a trendului a fost una foarte puternica si s-a pozitionat cu 13.95 pct sub nivelul acestuia de la TOP-ul anului 2007 cand a fost de 88.46 (anul cel mai bun din istoria bursei romanesti cand SIFS erau vedetele BVB).

Un element relevant privind evolutia indicelui pe TS, dar si pe TM este ca acest indice a depasit acum 6 saptamani linia SMA 50 saptamani sau pe graficul zilnic linia SMA 200 zile, ceea ce ne indica ca suntem pe un trend UP cat timp indicele se pastreaza deasupra acestor linii.

Totusi, acum 3 saptamani indicele BETFI a mai facut o “isprava” si anume a depasit linia MA 200 saptamani fortand-o ulterior sa coboare spre linia SMA 50 aflata in pozitie superioara. O schimbare a pozitiilor celor doua medii mobile ne va indica CLAR intrarea pe un TREND MAJOR UP sustinut si care va urca rapid pe masura ce ecartul dintre acestea va creste.

Pana atunci, fireste ca asteptam o CORECTIE mai serioasa avand in vedere semnalele oferite pe graficul saptamanal, insa uitandu-ma la indicatorii tehnici saptamanali nu prea am vazut semnale de divergenta care sa ne indice ca urmeaza un rebound DOWN, poate doar la oscilatorul MACD (MACDO) se simte o “plafonare” a nivelului sau pozitiv, iar o schimbare a directiei acestuia ne va indica inceputul corectiei. Confirmarea ei va putea sa apara in mai multe ipostaze, din care voi prezenta doua situatii:
- intoarcerea directiei RSI spre linia de 70 cu schimbarea sensului liniilor bollinger si trecerea nivelului indicelui BETFI sub linia de semnal a BB;

- micsorarea ecartului pozitiv al histogramei MACD prin inceputul unei divergente negative si schimbarea pozitiei liniei MACD fata de linia de semnal, indiciu ca avem o retragere a cumparatorilor din piata ce devin tot mai putin incisivi si locul acestora va fi luat de vanzatori.

Nu este suficient ca aceste semnale sa apara numai pe graficul zilnic ci ele trebuiesc coroborate cu cele ale graficului saptamanal. Fireste ca primele semnale vor apare pe cel zilnic, dar acestea trebuie sa fie evidente pentru a se simti si pe cel saptamanal, adica cateva zile la rand (1-3 saptamani) pentru confirmarea miscarii.

CE POATE URMA?

Sunt mai multi factori de care va trebui sa tinem cont:

- este perioada in care CA-urile emitentilor incep sa convoace AGA pentru prezentarea/aprobarea rezultatelor financiare pe 2011 si repartizarea profiturilor, adica a dividendelor asa de mult asteptate de catre actionari. Am vazut cum la raportarile preliminare castigurile firmelor au predominat (cca. 2/3 din total) si aceasta va determina mentinerea atractiei.

Totodata anul trecut propunerile de dvd din convocari au creat o “masa de manevra” ce au sustinut urcarea preturilor, de unde si TOP-urile din luna martie si inceputul lunii aprilie. In acest caz SENTIMENTUL pietei de la BVB ramane in continuare usor pozitiv.

- Nasim Taleb vorbea de “lebada neagra” ca despre un fenomen surprinzator ce ar putea apare inclusiv in domeniul financiar si pe care NIMENI nu-l poate anticipa.

- Nici noi nu-l vom neglija, dar pe moment conditiile internationale sunt cele care sunt si anume:

1. Grecia, fiindca inca mai vorbim de Grecia pana cand nu vom vedea primele “rezultate” si acestea nu pot fi decat pe masura aplicarii programului de austeritate, adica peste inca 3 luni, probabil la Q2/2012, nu putem spune ca totul s-a rezolvat. O spun agentiile de rating (Fitch si vineri Moody’s) care au plasat creditul de tara imediat dupa GB2 la situatia cea mai de jos de dinaintea celei de “default”, adica la C de la Ca in cazul Moody’s sau la C de la CCC in cazul Fitch.

Problema cu schimbarea bondurilor suverane vechi grecesti in unele noi, prin implicarea sectorului privat si in conditii mai avantajoase Greciei, pare un lucru dificil de facut, mai ales ca pe piata CDS-urilor asa ceva este greu de acceptat. Asa ca datoria suverana a Greciei ramane inca pe tapet ca o mare presiune si din aceste motive foarte multa lume se teme de un faliment al Greciei in acest an si de ce nu “scoaterea ei din zona euro”, ca varianta mai pesimista.

2. Liderii Europei au reusit sa semneze pactul fiscal, insa diversitatea politicilor monetar-fiscale ale tarilor UE ne indeamna sa credem ca multe tari nu le vor respecta cu atat mai mult cu cat nici Germania nu a respectat la vremea ei un asemenea pact. Parerea mea este ca acest pact s-a facut mai mult de imagine pentru a reda increderea in moneda euro, insa procesul este de durata. Asa ca s-ar putea sa vedem ceva sincope in realizarea lui.

3. Cele doua fonduri europene EFSF (440 mld. euro) - fondul monetar european pentru stabilitate financiara si MESF (500 mld. euro) - mecanismul european de stabilitate financiara menite sa asigure stabilitatea acestei zone, dar si a monedei euro, au intr-adevar o valoare mica comparativ cu riscurile ce trebuiesc acoperite in cazul cresterii datoriilor suverane sau chiar a nereducerii acestora la limita rezonabila ori a unor falimente in lant.

Chiar daca MEFS a fost adus mai aproape ca data de implementare, adica in iulie 2012, economistii considera ca aceste fonduri sunt insuficiente pentru a stopa riscurile ce s-ar produce privind o reactie in lant declansata fie de falimentul Greciei, fie de iesirea acestei tari din zona euro. Nici G-20 nu a clarificat cu cat trebuie sa contribuie FMI la partea europeana, ba mai mult a cerut Europei sa participe cu mai multi bani. Si aici termenul este in iunie la urmatorul summit G-20.

Fireste ca acestea sunt scenarii, care pot sau nu sa fie realizate si de aici modul de interpretare diferit al investitorilor din piata fata de viitorul apropiat sau mai indepartat. Daca piata nu ar fi privita diferit de catre actorii sai, inclusiv de “big boys” atunci piata nu s-ar mai misca. In fapt cineva castiga si mai multi pierd.

4. Actiunile BCE constituie si garantii, fie si temporare pentru stabilitatea monedei euro, dar si a economiilor tarilor europene, insa pana acum, chiar in ciuda celor doua QE (programe masive de imprumut bancar) la nivel banca centrala europeana din decembrie de 489 mld. euro si de la finalul lunii februarie de cca. 529 mld euro, aceasta banca nu a reusit sa convinga lumea financiara ca lucrurile s-au indreptat.

Este evident ca BCE vizeaza mai mult sustinerea/supravietuirea sistemului bancar din Europa lasand pe seama guvernelor fiecarei tari masurile pentru refacerea economiilor tarilor afectate de criza datoriilor suverane, ori tocmai acest lucru este pericolul economiei europene care a ajuns efectiv in recesiune economica. Ori acest fenomem este PERICOLUL ce ne poate paste imediat.

Si atunci, concluzia care se trage este ca pe baza acestor factori ce au influentat si pot influenta in continuare mersul burselor lumii, la care vom adauga si dinamica inflationista determinata de cresterea preturilor la petrol in special, precum si in cazul nostru al armonizarii preturilor la gaze si energie electrice la normele europene, situatia macroeconomica in viitorul apropiat (3-6 luni) nu va fi una buna, ci chiar nefavorabila pentru asumarea unor riscuri pe pietele de capital din partea investitorilor.

Si in acest caz intervin alte sperante ca situatia nefavorabila, in special din Europa, nu va dura mult, ci cel mult in acest an. Dupa mine totul conteaza de stabilitatea sistemului bancar angrenat atat in procesul financiar international, dar mai ales cel economic, precum si de reluare/relaxare a procesului de creditare.

Voi face o paranteza si voi spune ca unii agenti imobiliari din Romania vad in continuare (1 an) o scadere cu cca. 10% a pietei imobiliare, pe care altii incearca s-o crediteze cu faptul ca s-a stabilizat. Realitatea este ca nu s-au oprit scaderile de pret si acestea merg tot mai jos, ceea ce inseamna ca nu s-a ajuns la “fundul gropii”.

Daca ne uitam pe piata imobiliara americana vom vedea ca ultimile raportari ne indica cele mai joase preturi la vanzarile de case vechi, situatie ce nu concorda cu “laudele” din presa privind revenirea economiei SUA.

SI ATUNCI ….

Vom mai lua un grafic de aceasta data unul zilnic, la actiunea SIF3 de exemplu.

GRAFICUL ZILNIC LA ACTIUNEA SIF3

Interpretare:
Actiunea SIF3 face parte din actiunile sectorului financiar intens curtate in ultimele doua luni de zile de catre marile fonduri, ceea ce i-a permis sa urce pretul dincolo de cateva praguri de rezistenta, cum ar fi cel de la 0.5000 lei/actiune sau 0.6000 lei /actiune.

Primul prag de la 0.5000 lei a fost si zona unde pretul actiunii a depasit linia SMA 200 zile sau zona de unde s-a realizat primul breakout UP fata de linia superioara a trendului DOWN inceput dupa TOP-ul anului 2010. Tot in aceasta zona a avut loc si al doilea breakout peste limita superioara a trendului down incercand o rupere de aceasta evolutie si care a realizat-o in final dupa ce a depasit pentru prima oara varful din 2011 de la 0.6300 lei/actiune.

Toate aceste spargeri ale pragurilor de rezistenta istorice ne arata atractia deosebita fata de marii investitori remarcata si prin cresterea la vremea respectiva a lichiditatii din piata.

Daca vrem sa vorbim despre lichiditate vom constata ca in ultimii 3 ani cea mai mare a fost inainte cu o luna de ridicarea pragului de detinere de la 1% la 5% si in ziua cand s-a votat acest amendament legal asteptat de multi ani de catre instititutionali si marii investitori (15 decemebrie 2011).

Fireste ca la SIF3 un volum de 20 mil. actiuni/zi este ceva ISTORIC nu numai rar, adica el se coreleaza cu evenimente unice in experienta investitorilor, insa si un volum mediu de 5 mil. actiuni/zi, cat este media din ultimile 20-30 de zile, reprezinta un interes CONSTANT si SEMNIFICATIV pentru evolutia acestei actiuni din ultimile 52 saptamani.

In aceste conditii nu as spune ca lichiditatea de 5 mil. actiuni din ultimile 2 zile reprezinta o reducere a interesului investitorului comparativ cu media din ultima luna. Asadar si avand in vedere ca de curand CA-ul companiei a lansat convocatorul AGA si a propus ca dvd sa fie 90% din profitul realizat, ceea ce inseamna 0.1712 lei/actiune, atractia se va mentine cateva zile, fara a putea estima cu cat va mai creste.

In schimb putem sa mergem pe doua variante avand in vedere cele doua tuneluri UP de evolutie trasate pe grafic. Prima varianta este daca trendul va sparge limita de jos a tunelului inferior in care a oscilat in ultimile saptamani si sa vedem apoi o CORECTIE si a doua varianta sa constatam spargerea limitei superioare a acestui tunel inferior de evolutie si atunci tinta urmatoare ar fi atingerea limitei superioare a tunelului mare initial de crestere.

Aceasta ar insemna o tinta din zona 0.8000 lei/actiune sau chiar mai mult la nivelul topului din anul 2010 care a fost la 0.9000 lei, dar putin probabil pana la data de inregistrare din 18.05.2012.

Este adevarat ca semnalele zilnice ale oscilatorului RSI ne indica un inceput de depreciere a pretului SIF3, care se poate accentua daca trendul nu va atinge limita superioara a tunelului de la baza. Apoi, este posibil sa faca un “failure”, ce ne va spune ca schimbarea de directie ne poate impinge sub pragul liniei de trend UP ce tine din luna octombrie si sa vedem un breakout down si o directie de scadere accentuata sub acest nivel.

Oricum este o alegere GREA pentru cel care nu a acumulat pana acum actiuni SIF3 si care se gandeste sa participe la avansul pretului actiunii, pe care-l poate lua datorita acestei stiri/atractii privind distribuirea de dvd., deoarece stirea este deja inclusa partial in pret odata cu comunicatul anterior privind rezultatele financiare prelimimare pe anul 2011. Cei care au acumulat le-as recomanda sa mai pastreze o vreme actiunile pentru a-si optimiza profitul, dupa care pot opta pentru marcarea acestuia fie partiala, fie totala si eventual reincarcarea actiunilor dupa EX DVD cand pretul actiunii se va ajusta corespunzator randamentului de dividend ce va fi aprobat pe 24 aprilie in cadrul AGEA. Strategia de investitii si-o poate alege fiecare dupa scopul urmarit.

CONCLUZII:
Nu exista trader care sa nu aiba ezitari atunci cand trebuie sa ia o decizie importanta, fie de a cumpara, fie de a vinde. Cei care in final pierd sunt cei care se multumesc cu cate putin fara a-si optimiza profitul, ceea ce inseamna marcari partiale de profit la timpul oportun.

Nu vom sti dinainte reactia pietei fata de anumiti factori si mai ales ce anume primeaza in reactia pietei si nu vom gresi daca vom spune ca de multe ori piata este irationala deoarece vom intalni situatii cand ne asteptam sa scada si ea va mai creste o perioada buna de timp, dar si invers cand ne asteptam sa creasca si mai scade, de multe ori inimaginabil cum a fost in toamna anului 2011, chiar fara “lebada neagra”. Aceasta inseamna ca ratiunea noastra nu concorda cu ratiunea majoritatii pietei, adica ese una LIMITATA si trebuie sa vedem care este cauza erorii.

Pare de bun simt ca bursele sa faca un rebound zilele urmatoare, daca trebuie sa gandim ceva mai rational, insa nu trebuie sa uitam ca BCE a facut o infuzie MASIVA in banci ce se va regasi si in piata de capital sau ca atractia dvd este in unele piete mai importanta pentru majoritatea investitorilor decat cresterile de pret, care iata sunt foarte oscilante.

Daca ma gandesc bine, la pretul MAXIM din ziua convocarii de 2 martie de la SIF3 de 0.7090 lei/actiune propunerea de dvd. de 0.1712 lei/actiune reprezinta un randament brut de 24.1%, ceea ce inseamna de peste 3 ori dobanda la depozitul bancar, iar acest lucru este cu adevarat o oportunitate de afaceri cu RISC redus.

Este foarte greu sa poti cunoaste/anticipa toata evolutia si influenta elementelor, mecanismelor de care depinde pastrarea atractiei investitorilor fata de o actiune, mai ales cand piata in general este incerta osciland de la o zi la alta fara a defini o directie clara.

In final, daca parerea mea este una “asa zis rationala” nu inseamna ca si parerea majoritatii este la fel. De exemplu degeaba “urla” site-urile de specialitate ca pretul aurului va creste in acest an pana la 2000 dolari/uncie trecand prin pragul de 1800 si apoi de 1900 dolari/uncie, pentru ca anul urmator sa ajunga la 2500 dolari/uncie deoarece parerea mea este ca va avea in urmatoarele 12 luni o scadere spre pragul de 1500 dolari/uncie deoarece piata valutara isi va reveni si atunci capitalul se va orienta mai mult spre rezerve valutare. Argumente in acest sens in articolul de maine privind estimari asupra pretului aurului.

Poate ca in aceste estimari este si ceva mai mult comercial pentru a atrage cati mai multi cumparatori si a sustine pretul la aur, o piata a bancilor in general si deci o piata limitata ca lichiditate comparativ cu celelalte piete de capital din lume.